Ministerul Finanţelor propune modificarea, prin lege, a ordonanţei de urgenţă privind restructurarea creditelor lansată în iunie 2014, denumită atunci "Electorata", prin mărirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, numărul potenţialilor beneficiari crescând cu 200.000.
"Proiectul de lege prevede extinderea sferei de cuprindere în schema programului, prin creşterea venitului brut cu care debitorii se încadrează, de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, astfel că vor putea beneficia de schema de restructurare 1,05 milioane persoane, cu 200.000 persoane mai mult", a declarat miercuri ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, la dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe de la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.
Totodată, va creşte deducerea specială pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar, echivalent cu maxim 240 lei reducere lunară a impozitului pe venit.
Acordarea deducerii speciale (a creditului fiscal) se va aplica din luna imediat următoare rescadenţării creditului, comparativ cu o decalare de 2 ani în varianta anterioară.
Proiectul mai prevede ca banca să fie obligată să nu majoreze costurile creditului pe durata rescadenţării, respectiv rata dobânzii, comisioanele sau constituirea de noi garanţii.
"Dacă vor fi aprobate cu celeritate măsurile propuse, potrivit consultării cu reprezentanţii sistemului bancar, este posibil ca prevederile OUG 46/2014 îmbunătăţite să se aplice începând cu 1 martie, extistând astfel posibilitatea ca rescadenţarea să se deruleze până la 31 decembrie 2015", a spus Vâlcov.
El a arătat că, la categoria de populaţie cu venituri reduse, gradul de îndatorare este "extrem de ridicat", de 153% la cei cu venituri brute sub 750 lei, de 109% pentru cei cu venituri brute sub 1.150 lei, 104% la venituri brute de cel mult 1.210 lei, care au avut coplătitori pentru a fi eligibili pentru creditare.
Creditele în valută reprezintă 61% din soldul împrumuturilor pentru populaţie, de 101 miliarde lei, din care 51,8 miliarde echivalent lei au fost acordate în euro (83,8%), 0,3 miliarde echivalent lei în dolari (0,5%) şi 9,8 miliarde echivalent lei în franci elveţieni (15,7%).
Impactul bugetar pentru această măsură a fost estimat la 0,1-0,15% din PIB.
Vâlcov a menţionat că nu se opune propunerii Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, de conversie a creditelor în franci, în lei, la cursul de la momentul contractării creditului plus maxim 20%, dacă această măsură este convenită şi agreată de băncile comerciale.
"Ar însemna un risc de două miliarde lei pentru creditele în franci, e foarte important de văzut această pierdere cum vedeţi (adresare către reprezentanţii Comisiei Buget-Finanţe - n.r.) că ar putea fi suportată de către stat. Dacă nu, trebuie să analizăm dacă băncile comerciale pot susţine această sumă de două miliarde lei", a spus Vâlcov.
La dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finanţe mai participă, din partea conducerii BNR, directorul Supreavegherii, Nicolae Cinteză, şi directorul pe Stabilitate Financiară, Ion Drăgulin. Printre participanţi se mai numără preşedintele Patronatelor Bancare şi al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, şeful ANPC, Marius Dunca, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Alin Iacob, precum şi unul dintre membrii fondatori ai asociaţiei Parakletos, condusă de avocatul Gheorghe Piperea.
Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.
Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.
