"Bună ziua! Trimite-ţi-ne, vă rugăm, amendamentele depuse la Comisia de administraţie."
"Ce îmi cereţi nu se poate!" "Ce răspuns este ăsta?" "Păi cum ce răspuns? Nu le pot trimte pe e-mail, sunt prea mari. Sunt zeci de giga, nu le pot transmite". "Dar dacă trimit pe cineva, mi le puteţi printa?" "Cum să le printez dom'le? Sunt 3.000 de amendamente! Două topuri de hârtie... Doamne Dumnezeule, de când sunt aici nu mi-a cerut niciodată nimeni asta.Vorbiţi la Comisia de buget. Eu acum le transmit acolo." Această conversaţie am purtat-o ieri cu o angajată a Comisiei de administraţie a Camerei, unde au ajuns peste 3.000 de amendamente la legea bugetului. Toate amendamentele de la celelalte comisii sunt strânse apoi la Comisia de buget, care alcătuieşte raportul. Acelaşi răspuns şi aici: nu pot fi transmise prin e-mail pentru că documentele sunt prea mari. Nu pot fi printate pentru că ar necesita topuri întregi de hârtie. Deputaţii depun, anual, amendamente care depăşesc uneori dimensiunea bugetului. Se poate? Se poate!
Neseriozitatea cu care clasa politică, Guvernul şi Parlamentul tratează teme majore precum legea bugetului de stat pentru 2012, cea mai importantă lege a anului viitor în condiţiile unui an extrem de complicat pentru România, s-a văzut ieri din "rapiditatea" cu care au fost expediate bugetele ministerelor în comisiile de specialitate. Niciun fel de întrebări stânjenitoare de la cei plătiţi să reprezinte interesele populaţiei în Parlament, semn şi al dezinteresului, dar şi al lipsei de documentare. Ministere precum Agricultura, Transporturile sau Dezvoltarea cheltuie câte 2-3 miliarde de euro pe an, dar în România mâncarea este mai scumpă ca în Occident, se construiesc câte 10-20 km de autostradă pe an, trenurile fac 14 ore până la Baia Mare, tinerii emigrează pentru că nu au unde locui decent, iar statul îi ignoră şi nu le alocă fonduri pentru locuinţe. Ziarul Financiar pune în locul parlamentarilor 19 întrebări pentru 10 ministere. (vezi pagina 13) Cine îi va răspunde?
O oră şi jumătate au avut la dispoziţie reprezentanţii Ministerului de Interne - cu un buget de 8 mld. lei - pentru a-i convinge pe parlamentari că bugetul este bine alcătuit. Adică 10 minute pentru fiecare "miliard" pe care îl cheltuiesc Internele.
O jumătate de oră i-a trebuit ministrului dezvoltării să-i convingă pe parlamentarii din Comisia de administraţie publică că bugetul de peste 3 mld. lei, al ministerului, unul dintre cele mai controversate din ultimii ani, este la locul lui. 3.000 de amendamente au fost depuse la bugetul acestui minister şi toată "joaca" s-a terminat cam într-o oră.
Cum este posibil ca bugete de miliarde de lei, ca bugetul de stat, să fie expediate în derâdere într-o jumătate de oră, o oră?
Guvernul trebuia să transmită Parlamentului bugetul de stat şi bugetul asigurărilor pentru 2012 la 15 octombrie 2011. Data este aleasă pentru ca Parlamentul, care este organul legislativ suprem al ţării, să aibă timp să studieze proiectele, să vadă dacă sumele strânse de stat din taxe şi impozite sunt judicios cheltuite. Să vadă dacă aşa cum sunt ele fixate pe capitole de venituri, de cheltuieli, de cheltuieli cu investiţiile, cu bunurile şi serviciile, cu asistenţa socială sunt bine repartizate. Bugetul este sărac şi orice ban trebuie atent gestionat, fiecare program care înghite bani publici judicios cântărit.
Guvernul nu a făcut acest lucru, iar opoziţia a criticat dur această poziţie care ar reflecta, în opinia lor, neseriozitatea" Guvernului. Dar când ajunge bugetul în Parlament ce surprize ai? Că totul se întâmplă ca într-o farsă, când una ţi se spune şi alta ţi se serveşte. Una dintre comisiile din Parlament - cea de administraţie, nu numai că a avut ieri timp să dezbată proiectul legii bugetului de stat pe 2012, i-a mai rămas suficientă vreme să treacă şi rectificarea bugetară pe 2011. Şi, în aceeaşi vreme, să-i audieze şi pe reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Ministerului Dezvoltării, pe cei ai Autorităţii Electorale Permanente şi pe cei ai Secretariatului General al Guvernului. Într-o singură după-amiază toate astea!
Comisiilor de specialitate le-a fost lăsată de Guvern la dispoziţie o săptămână să dezbată bugetele ministerelor şi amendamentele.
Un lucru insuficient oricum, în condiţiile în care a studia un buget aşa cum este el făcut necesită, pentru a fi citit şi subliniat cu pixul, comparat, cel puţin o zi două. Un lucru insuficient, dacă comparăm cu ceea ce se întâmplă în mediul privat unde bugete de mii de ori mai mici sunt analizate săptămâni în şir, sunt întoarse pe toate feţele, sunt făcute şi răsfăcute până se găseşte cea mai bună soluţie. Bugetul ţării, care este cea mai mare "companie" din România, este expediat într-o oră, în comisiile parlamentare!
ZF a întors acest buget pe toate feţele, i-a întrebat pe specialişti, pe oamenii de afaceri, pe cei care sunt direct atinşi de prevederile lui ce cred despre el. I-a găsit hibe. Creşterea economică prevăzută de buget nu este argumentată, în condiţiile în care Europa se pregăteşte de ce este mai rău. Creşterea veniturilor cu 7% nu reiese de nicăieri din proiect, creşterea de 10% la exporturi nu este fundamentată de ceea ce se întâmplă în Europa.
Consiliul Fiscal şi-a formulat şi el opinia şi a atras atenţia că deficitul bugetar s-ar putea să pună probleme pentru că cheltuielile făcute de Ministerul Dezvoltării cu programul de reabilitare a drumurilor pentru care ar urma să plătească banii în 2013, i-ar putea fi trecute de UE la deficitul bugetar de anul viitor pe standardele europene. Specialiştii Parlamentului nu au pus această problemă, iar bugetul ministerului în cauză a trecut ieri ca trenul prin gară.
Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, a insistat, de mai multe ori, că oamenii ar trebui să fie atenţi la buget - un buget care cheltuieşte aproape 50 de miliarde de euro anual, dar de pe urma căruia nu te alegi decât cu câţiva kilometri de autostradă pe an. De ce? Răspunsul îl dă Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România: bugetul este netransparent şi făcut în aşa fel încât responsabilii să nu dea prea multe explicaţii asupra lui, de asta nu este strict pe proiecte.
Dacă cineva din afară observă acest lucru, cum de nu observă şi cei dinăuntru? Cum de nu se ridică numeni din comisiile de specialitate să spună: staţi! Vrem explicaţii suplimentare, vrem să ştim, cu argumente, raţiunea pentru care pentru cutare se dau atâţia bani, iar pentru cutare doar atâţia!
Ce este asta? Neseriozitate. Neseriozitatea nu doar faţă de munca parlamentară, ci şi faţă de banii oamenilor, pentru că bugetul statului este alcătuit din taxe, impozite, TVA, accize.
Din şirul neseriozităţilor cu care a fost tratat bugetul de stat pe 2012 se numără şi conferinţa de presă anunţată ieri de ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu - la ora 14.07 pentru ora 14. 30.
Ce să spună Ialomiţianu? Că măsurile propuse de USL privind bugetul pe 2012 ar mări deficitul bugetar cu 3,8% din PIB, ar presupune scăderea salariilor profesorilor, a pensiilor, a finanţărilor primăriilor sau a şcolilor!
Păi, când vorbea Ialomiţianu mii de amendamente ale opoziţiei fuseseră deja respinse de comisiile de specialitate. De ce nu a vorbit mai degrabă ministrul finanţelor despre cum îi vor creşte veniturile anul viitor cu 7% astfel încât să plătească pensiile şi salariile pe care deja le vede tăiate de opoziţie?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
