Din 2008 administraţiile locale au intrat pe deficit, iar cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi au explodat. Totuşi achiziţiile anapoda făcute de comunităţile locale continuă nestingherit, iar Guvernul continuă să le alimenteze cu bani pentru a le "echilibra".
"Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2011 cu suma de 66.410 mii lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011, şi alocarea acesteia bugetelor locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărare, în vederea plăţii unor arierate, precum şi finanţării unor cheltuieli curente şi de capital" - aceasta este hotărâtea în baza căreia Salonta a primit ajutor de la Guvern.
Întrebare: a avut Salonta bani pentru achiziţionarea unui joc electronic, dar nu a avut pentru "finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital?"
Primăria Generală a Bucureştiului a cheltuit în această lună 357.000 de lei pentru editatea "Manualului de identitate vizuală a Primăriei Municipiului Bucureşti".
Aceeaşi primărie vrea să împrumute de pe pieţele internaţionale 800 mil. euro. 500 mil. euro ar urma să fie destinate achitării unui împrumut în aceeaşi sumă luat în 2005 care are scadenţa în 2015. Şi cu restul? Când primarul general Sorin Oprescu a promovat acest act în Consiliul General al Municipiului nu a menţionat ce ar urma să se întâmple cu aceşti bani. Iar Primăria Generală are deja datorii de peste 700 mil. euro.
Tot aşa, comuna Mogoşoaia caută un împrumut de 7 mil. euro pentru "asigurarea finanţării unor obiective de investiţii". Ce investiţii?
Evoluţia bugetelor locale arată că cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile luate de comunităţile locale au crescut de la 120 mil. lei în 2004 la 750 mil. lei în 2010. Datoria publică locală a crescut de la zero în anul 2000 la 0,16% din PIB în 2004 şi la 2,3% din PIB în 2010 - adică 12 mld. lei.
Nu pare mult, dar această datorie este trecută la datoria publică, iar datoria publică a devenit coşmarul ţărilor UE pentru că majorează cumplit randamentul împrumuturilor.
Dacă Guvernul vorbeşte de deficit bugetar zero, trebuie să se uite şi la cheltuielile locale şi la deficitele locale. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, deficitul bugetelor locale a fost în 2008 de 4 mld. lei, adică un miliard de euro. În 2009 a fost de 2,3 mld. lei, iar în 2010 de 600 mil. lei. An de an veniturile comunităţilor au crescut spectactaculos - de la 17 mld. lei în 2004 la 50 mld. lei în 2010 -, dar primăriile tot se plâng că nu au bani. De ani de zile fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului a alimentat bugete locale şi toate acuzaţiile au fost că repartizarea banilor s-a făcut în funcţie de culoarea politică.
Curtea de Conturi este cea care stabileşte dacă o investiţie făcută de administraţie este oportună, dar, până în prezent, controlorii de conturi nu s-au făcut remarcaţi pentr-o mare atenţie acordată acestor aspecte. Aşa s-a ajuns să se construiască parcuri în păduri. De pildă, comuna Feldoiara (Braşov) a atribuit în această lună un contract de 808.000 lei pentru "îmbunătăţirea calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în comuna Feldioara".
Săptămâna trecută preşedintele Traian Băsescu a cerut administraţiilor locale să nu mai cumpere lalele şi panseluţe, ci să investească pentru crearea locurilor de muncă pentru creşterea produsului intern brut în fiecare comunitate.
"Şi administraţiile locale trebuie să devină responsabile pentru creşterea produsului intern brut în fiecare comunitate. Adică o mai bună orientare a resurselor. Este una să cumperi panseluţe cu banii de la primărie, să cumperi lalele din Olanda, şi alta să faci nişte lucrări de investiţii în comunitate. Or, pe această cale eu fac un apel şi la administraţiile locale să-şi înţeleagă responsabilitatea ca, alături de Guvern, să creeze locuri de muncă."
Dar preşedintele admite că nu poate face decât "apel": "N-o să pot să mă duc la niciun primar să-i spun: nu mai cumpăra lalele, nu mai cumpăra panseluţe, ci fă nişte lucrări de investiţii care să creeze locuri de muncă. Asta nu pot să fac, dar un apel la raţiune pot să fac într-o perioadă de criză".
Bun. Preşedintele nu poate. Dar Guvernul de ce mai dă bani Municipiului Salonta care nu are bani să-şi plătească datoriile, dar are să cumpere un joc electronic?
În jur de 1.000 de comunităţi locale întind mâna an de an la Guvern. Edilii se plâng că Guvernul nu le dă destui bani din cei care li s-ar cuveni (în principal din cota defalcată de TVA şi cota din veniturile salariale ale rezidenţilor).
Dar sunt multe situaţii în care comunităţile au ajuns unde au ajuns din cauza lor.
De pildă, două comune din judeţul Iaşi, Vlădeni şi Popricani, au luat în 2008 bani prin programul SAPARD, câte un milion de euro fiecare, pentru reabilitatea infrastructurii rutiere. Lucrările au fost efectuate prost, iar UE a cerut returnarea banilor. Cele două comune nu au avut banii, iar conturile le-au fost blocate.
Penalităţile au mers înainte. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta. În 2009, printr-o hotărâre de guvern, executarea silită a creanţelor pentru cele două primării a fost blocată pentru şase luni. Nimic nu s-a întâmplat între timp. În vară autorităţile judeţene au promovat un act normativ prin care Guvernul să preia datoriile celor două comune. Luna trecută, prin actul normativ amintit, cele două localităţi au primit din nou bani de la Guvern 100.000, respectiv 300.000 de lei.
Astfel de cazuri sau cazuri asemănătoare sunt cu zecile. Dar nimeni nu pune piciorul în prag.
După primarul Clujului, cel al Braşovului a intrat în atenţia DNA
Prefectul Braşovului, Ion Gonţea, şi primarul municipiului, George Scripcaru (PDL) sunt cercetaţi de DNA pentru corupţie, fapte identificate în cadrul anchetei privindu-l pe fostul şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Ionel Spătaru. Scripcaru este al doilea primar al PDL
dintr-un mare municipiu intrat în atenţia procurorilor anticorupţie, după ce, în urmă cu nici două săptămâni, edilul Clujului, Sorin Apostu a provocat stupoate după ce a fost arestat pentru fapte de corupţie foarte grave. Astfel, Scripcaru, Gonţea şi alte trei persoane sunt cercetate pentru luare de mită şi complicitate la această infracţiune. Unul dintre denunţători susţine că i s-a cerut mită pentru a se emite cât mai repede de către Primăria Braşov o autorizaţie de funcţionare a unei firme. Mita a fost cerută de către Spătaru care este trims în judecată, în vreme ce Scripcaru este cercetat într-un dosar disjuns, au arătat vineri procurorii. Ei au stabilit faptul că, în cauză, se disjung fapte ce ar fi fost comise de prefectul şi primarul Braşovului în legătură cu avizul de funţionare. Iată nu doar că banii se cheltuie aiurea prin primării, dar edilii calcă şi pe lângă lege.