Preşedintele Traian Băsescu susţine că subiectul Rompetrol trebuie închis , după ce în ultimii ani atât el, cât şi apropiaţii săi au folosit subiectul datoriilor de 571 mil. euro ale Petromidia faţă de stat pentru a-l ataca pe Dinu Patriciu, fostul proprietar al rafinăriei.
Şeful statului a făcut această afirmaţie în contextul în care vorbea despre "tergiversări", care "ascund un soi de lipsă de curaj de a lua decizii".
Un alt exemplu de tergiversare oferit de şeful statului a fost proiectul Roşia Montană, care trenează de 14 ani, "tot din laşitatea oamenilor politici".
La ce se referă însă şeful statului când vorbeşte despre închiderea subiectului Rompetrol?
Statul mai are de recuperat de la grupul petrolier circa 516 mil. euro, însă a primit anul trecut acţiuni la Rompetrol Rafinare, compania care deţine rafinăria Petromidia. Ministerul Finanţelor a pierdut în primă instanţă procesul prin care contesta conversia în acţiuni a datoriei, iar acum aşteaptă rezultatul apelului.
Dacă decizia rămâne definitivă, atunci statul nu are altă şansă de a-şi recupera banii decât prin vânzarea acţiunilor deţinute la Rompetrol Rafinare, care reprezintă circa 45% din companie, ceea ce ar echivala cu o a doua privatizare a companiei. Problema este că suma pe care ar obţine-o din vânzarea acţiunilor nu ar acoperi întreaga sumă pe care o avea de recuperat (516 mil. euro), în condiţiile în care acţiunile RRC sunt tranzacţionate pe bursă la 574 lei, în timp ce obligaţiunile Rompetrol au fost transformate în acţiuni la un curs de circa 1,1 lei/acţiune.
Care e istoria subiectului Rompetrol?
În septembrie 2003, guvernul condus de Adrian Năstase a hotărât ca datoriile istorice ale rafinăriei Petromidia şi penalităţile aferente să fie transformate în obligaţiuni pe o perioadă de şapte ani. Rafinăria era controlată atunci de Dinu Patriciu.
Ordonanţa de guvern prevedea ca obligaţiunile să fie convertibile în acţiuni, astfel că la scadenţă (în septembrie 2010) statul ar fi preluat din nou controlul rafinăriei dacă Rompetrol nu ar fi răscumpărat acţiunile. Ordonanţa prevedea însă că emitentul obligaţiunilor, adică Rompetrol, este cel care poate decide dacă obligaţiunile sunt sau nu convertite în acţiuni, statul neavând niciun cuvânt de spus.
În august 2007, Dinu Patriciu a vândut grupul Rompetrol companiei KazMunaiGaz din Kazahstan, printr-o tranzacţie care l-a făcut cel mai bogat român. Kazahii au preluat şi datoria de la Petromidia, fără ca statul să fie consultat în vreun fel.
În august 2010, kazahii au plătit statului suma de 55 mil. euro pentru a răscumpăra o parte din obligaţiuni, iar restul obligaţiunilor în valoare de 516 mil. euro le-au convertit în acţiuni. În acest fel, kazahii au păstrat pachetul majoritar de acţiuni. Dacă ar fi convertit toate obligaţiunile în acţiuni, kazahii ar fi pierdut controlul.
Ministerul Finanţelor a contestat în justiţie operaţiunea, susţinând că Rompetrol nu putea să facă doar o plată parţială, ci ar fi trebuit fie să plătească toată suma, fie să convertească toate obligaţiunile în acţiuni, însă Tribunalul Constanţa a decis că aceasta a fost legală.
În iulie, majorarea de capital a fost înregistrată la Registrul Comerţului, iar statul a redevenit acţionar la Petromidia după 11 ani. În ultimul an, autorităţile române au negociat cu oficialii din Kazahstan rezolvarea "subiectului Rompetrol", având în vedere că grupul KazMunaiGaz este controlat de stat. Până acum nu s-a ajuns la un acord.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
