După un 2011 în care activele din portofoliu au crescut cu 30%, până la 2,8 miliarde de lei (650 mil. euro), avans care l-a urcat pe primul loc în clasamentul celor mai mari administratori de fonduri, Raiffeisen Asset Management (RAM) se aşteaptă ca în 2012 să evolueze într-un context mai delicat, marcat de setea de resurse a băncilor şi de disponibilitatea acestora de a plăti dobânzi ridicate la depozite.
Pe piaţa locală, depozitele bancare sunt principalul competitor al fondurilor mutuale, în special al celor care investesc în instrumente cu venit fix. În anii anteriori, fondurile mutuale au profitat din plin de dobânzile mari plătite de bănci, însă anul 2012 va fi diferit.
"În acest an vom evolua într-un mediu mult mai competitiv decât până acum, din cauza situaţiei în care se află sistemul financiar-bancar din Europa. Pieţele monetare sunt încă blocate, băncile sunt reticente în a se finanţa şi preferă Banca Centrală Europeană pentru a-şi depozita lichidităţile. Mai mult, subsidiarele băncilor va trebui să se finanţeze autonom, să fie tot mai puţin dependente de grupul-mamă. Balansarea băncilor se va face prin atragerea de resurse şi va fi o competiţie acerbă pe depozite. Iar noi, administratorii de fonduri, concurăm cu băncile pentru aceeaşi capacitate limitată de economisire a românilor", a spus Mihail Ion, preşedintele societăţii de administrare a investiţiilor Raiffeisen Asset Management (RAM). Societatea face parte din grupul financiar austriac Raiffeisen. La finele anului trecut, Banca Centrală a Austriei a cerut marilor bănci austriece Erste, UniCredit Bank Austria şi Raiffeisen să reducă creditarea în regiune în funcţie de capacitatea subsidiarelor locale de a se autofinanţa.
Fondurile monetare ar putea pierde lupta cu depozitele bancare
Comparativ cu depozitele bancare, fondurile monetare prezintă avantajul că investitorii îşi pot retrage banii oricând fără a pierde profitul şi că datorită dimensiunii mari a activelor, fondurile pot negocia cu băncile dobânzi mai ridicate la depozite decât poate obţine un client de retail. Cu toate acestea, în 2011 dimensiunea mare a activelor nu le-a mai ajutat pe aceste fonduri să obţină dobânzi mari. Astfel randamentele fondurilor monetare nu au trecut de 7,5%, nivel apropiat de cel al dobânzilor bancare.
Investiţiile în fondurile monetare nu sunt garantate, însă depozitele bancare sunt.
În ultimii trei ani, Raiffeisen Asset Management alături de Erste Asset Management, al doilea cel mai mare administrator de fonduri de investiţii, au fost principalele motoare de creştere ale industriei de fonduri mutuale, beneficiind din plin de sprijinul băncilor (Raiffeisen, BCR) din cadrul grupului atât în ceea ce priveşte baza de clienţi, cât şi reţeaua de distribuţie. Astfel, mare parte din cei peste 44.000 de investitori în fondurile Raiffeisen provin din baza de clienţi a băncii. Situaţia este valabilă şi pentru cei peste 100.000 de clienţi în fondurile Erste.
"Am ajuns cu fondurile mutuale la o rată de penetrare ridicată, de 20% din disponibilităţile clienţilor băncii Raiffeisen. Astfel că pentru 2012 ne aşteptăm să creştem cu câteva zeci de milioane de euro în active", a continuat preşedintele RAM.
Fondul monetar Raiffeisen Ron-Plus este de departe cel mai popular din portofoliul administratorului, cu 31.186 de investitori şi active de 1,48 miliarde de lei. Raiffeisen RonPlus este al doilea cel mai mare fond mutual din România, cu un randament de 7,28% în ultimul an.
Pentru acest an, administratorul se aşteaptă ca în continuare fondurile cu profil redus de risc, aşa cum sunt fondurile monetare, să atragă cel mai ridicat nivel de resurse de la investitori.
"La începutul acestui an, am înregistrat intrări de bani mai consistente în fondurile monetar Raiffeisen RonFlexi în special din partea micilor întreprinzători şi în fondul închis de investiţii Raiffeisen Dolar Plus denominat în dolari", a afirmat administratorul.
Listările companiilor de stat - şansa fondurilor de acţiuni să renască
Cu toate acestea, fondurile de acţiuni au în 2012 şansa să reintre în atenţia investitorilor. "Dacă listările anunţate de stat vor avea succes, ne putem aştepta la o creştere a interesului pentru fondurile de acţiuni. Oferta publică iniţială de acţiuni derulată de Transgaz în 2007 a adus mai mulţi investitori decât erau pe bursă la acel moment.
Pentru oferta Romgaz interesul investitorilor poate fi major şi este important ca şi ofertele secundare de la Transgaz şi Transelectrica să fie încheiate cu succes", a mai spus el.
Din cauza corecţiilor şi a volatilităţii ridicate de pe bursă, investitorii au evitat să îşi plaseze economiile în fondurile de acţiuni în ultimii ani.
Pentru a reveni în fondurile de acţiuni, de cele mai multe ori investitorii au nevoie de o evoluţie pozitivă a burselor pe termen mai lung de timp.
Anul 2012 a început însă cu creşteri pe bursă, iar fondurile de acţiuni afişează randamente de până la 11% pentru prima lună din an.
"Creşterile pe care le-am văzut în acest început de an pe burse nu anunţă o rezolvare a crizei datoriilor suverane. De fapt, investitorii au fost mai pesimiş ti decât era necesar, iar acum aceştia iau poziţii de cumpărare încurajaţi şi de un set de ştiri pozitive despre reuşita unor emisiuni de obligaţiuni, precum cea a Franţei, despre infuzia de capital făcut de Banca Centrală Europeană", a explicat el.
În 2012, indicele BET, principala referinţă a Bursei de la Bucureşti, a crescut cu 9,94%. Aprecieri importante au înregistrat şi indicii burselor din regiune: indicele austriac ATX a crescut cu 13%, după ce a încheiat anul 2011 cu o pierdere de 30%, indicele polonez WIG a crescut cu 7,44%, indicele maghiar s-a apreciat cu 12,77%, iar indicele bursei de la Praga a crescut cu 7,35% în acest an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
