La inceputul lunii octombrie a intrat in vigoare noua legeprivind dezvoltarea urbanistica - care a functionat ca ordonanta deurgenta pana la acea data-, prin care PUZ-urile (reglementaredetaliata asupra dezvoltarii urbanistice a unei zone in care va fiinclus un proiect imobiliar) vor fi supuse dezbaterii publice, iarapoi Directia de Urbanism din cadrul PMB va da un aviz deoportunitate. Abia ulterior vor fi supuse aprobarii de catreConsiliul General al Muni-cipiului Bucuresti (CGMB). Insarezultatele nu se vor vedea imediat, pentru ca vor trece multi anipana cand vor deveni vizibile proiectele aprobate in urmatoareaperioada.
"In cadrul dezbaterilor publice vor fi implicati toti actoriiinteresati de acel proiect, pornind de la vecini si locuitoriizonei. Se va face consultarea pe site-ul PMB ca si pana acum, vorfi sedinte publice si vor fi postate panouri de informare peamplasamentul viiorului proiect", explica Patrascu, care sustine canoua lege va rezolva 30-40% din problemele dezvoltariiurbanistice.
Principalul dezavantaj al noii legi este ca durata de obtinere aunui PUZ poate ajunge la un an si jumatate-doi ani, fata de saseluni-un an, cat este in prezent. Noua lege prevede o derogare demaximum 20% a 
Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) - raportul dintresuprafata construita si suprafata parcelei pe care se construieste,care va elimina astfel excesele.
"Aceasta lege nu va incetini dezvoltarea Capitalei, insa nu sevor mai face tentative de obtinere de indicatori inacceptabili sise elimina astfel subiectivismul", sustine Patrascu. Legea adevenit valabila imediat dupa ultima sedinta a Consiliului Generalal Municipiului Bucuresti (CGMB), cand trebuiau aprobate PUZ-urilepentru 54 de proiecte imobiliare avizate pe fosta lege aurbanismului, insa sedinta a fost suspendata dupa plecareaconsilierilor PSD-PNL.
"O parte dintre ele vor fi introduse in circuitul de avizare,avand in vedere ca se incadreaza in prevederile actualei legi.Celelalte se vor inapoia solicitantilor in vederea modificariiconform noii legi", explica arhitectul-sef. Singurul "castigator"al amanarii PUZ-urilor a fost omul de afaceri Costica Constanda,care poate actiona in judecata PMB pentru ca proiectul SatulFrancez indeplinea criteriile noi legi a urbanismului, iar CGMB nua supus la vot PUZ-ul. "Constanda poate actiona in judecataprimaria pentru ca CGMB a refuzat sa supuna la vot PUZ-ul pentruproiectul sau", afirma Patrascu.
Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul,sustinea ca "aprobarea celor 54 de planuri urbanistice zonale ardubla suprafata construita oferita proprietarilor prin PlanulUrbanistic General, pana la circa un milion de metri patrati. Dintotal, pentru peste 850.000 de metri patrati nu este precizataexistenta parcarilor".
Problema zonelor protejate. In Capitala sunt inprezent 98 de zone construite protejate, cum ar fi zoneleDorobanti, Calea Grivitei, strada Temisana sau Cotroceni, unde sevor putea face in continuare interventii minime, cu derogari depana la 20% din CUT.
"Din cauza calitatii slabe a continutului documentatieiPUZ-urilor in zonele protejate au aparut foarte multe disfunctii.PUZ-ul detaliaza foarte putin modalitatile de interventie si auaparut anomalii care trebuie reglate prin noua lege", explicaPatrascu. Cu alte cuvinte, in zone unde CUT-ul era de circa 1,8 sideja s-a ajuns la 3,0 pentru ca s-a construit foarte mult sihaotic, nu se mai pot da aprobari pentru noi proiecte. Insa prinaceste derogari, proiectele se pot alinia si vor fi opriteinterventiile catastrofale. "Daca intr-una din aceste zone cea maimare cladire este de parter plus trei etaje, este absurd ca celcare are doar parter plus doua etaje sa nu se poata alinia lanivelul zonei. Sau mai mult, cel care vrea sa-si extinda un balconsa nu aiba voie".
Cea mai mare problema care impiedica dezvoltarea urbana aCapitalei este lipsa unui Plan Urbanistic General (care contineprevederi urbanistice la scara intregului oras) actualizat, ultimulfiind finalizat in 2000. PMB pregateste in prezent caietul desarcini pentru realizarea unei licitatii internationale pana lasfarsitul anului. "Realizarea PUG-ului va dura cel putin trei ani,pentru ca va fi o munca laborioasa. Trebuie stabilite normelegenerale pentru toate Unitatile Teritoriale de Referinta - carecuprind circa patru strazi", afirma Patrascu.
Zone pietonale in centru. Primaria MunicipiuluiBucuresti (PMB) are in plan realizarea unor spatii pietonale inzonele centrale ale Capitalei - Piata Universitatii, PiataRevolutiei, strada Brezoianu, strada George Georgescu (langabulevardul Regina Maria) si construirea a doua poduri pietonalepeste Dambovita. Decizia vine in contextul in care mai multeasociatii non-profit au acuzat in ultimii ani PMB ca orasul sesufoca din cauza constructiilor aglomerate si a traficului.Proiectele fac parte dintr-un program mai amplu, denumitTranscentral Urban Bucuresti (TUB), care a fost lansat prima datala Anuala de Arhitectura din 2007 si este conceput de circa 14arhitecti.
"Bucurestiul nu este suprapopulat, ci este prost administrat. Inurmatorii trei ani vom demara aceste proiecte, care fac partedintr-un program mai amplu numit TUB. Pana la sfarsitul anului vafi inceputa licitatia pentru realizarea unei parcari subterane inzona statuilor de la Universitate, iar deasupra va fi amenajata ozona pietonala", explica Patrascu. Potrivit lui, PMB are in planreabilitarea spatiilor publice din Piata Romana pana la stradaUranus (spre cartierul Rahova). Fondurile pentru acest proiect arputea fi asigurate prin finantari de la UE, care s-ar putea ridicala 50-60 mil. euro, reprezentand 30-40% din total.
Densitate mare. Densitatea populatiei este inprezent de circa 8.500 locuitori/ km patrat, dubla fata de oraseprecum Viena, unde este 3.900 locuitori/km patrat sau Budapesta, cu3.500 locuitori/km patrat si apropiata de cea din Lisabona, de6.800 locuitori/km patrat, potrivit datelor furnizate de PMB,calculate in functie de numarul populatiei raportat la teritoriuladministrativ.
"Bucurestiul ar trebui comparat mai mult cu orase din zonabalcanica, Atena sau Instanbul, pentru ca Viena are foarte multepaduri si dealuri pe care nu se poate construi, iar Budapesta aredealul Gellert, care nu este construibil. Densitatea Bucurestiuluiva ramane constanta in centru si va creste in zonele periferice",explica Patrascu. Spre comparatie, in Atena densitatea populatieieste de circa 19.100 locuitori/ km patrat, in timp ce la Instanbulajunge la 6.200 locuitori/km patrat.
Mai mult, Parisul in zona administrativa are o densitate de24.900 locuitori/km patrat, insa aceasta scade in zonametropolitana. "Bucurestiul are un teritoriu administrativ de douaori mai mare decat al Parisului, care este mult mai aglomerat decatBucurestiul, insa nu are reglementata zona metropolitana. Deci nuar trebui sa ne facem probleme legate de densitate, ci deadministrarea transportului si a conditiilor de viata dinCapitala", afirma arhitectul-sef.
El afirma ca Bucurestiul nu va mai fi sufocat in momentul incare vor fi construite strapungerile catre autostrazileBucuresti-Pitesti si Bucuresti-Constanta, pasajul Basarab sistrapungerea Buzesti-Berzei-Uranus.
Insa strapungerile catre autostrazi au fost blocate de primarulgeneral Sorin Oprescu, din lipsa de finantare, desi licitatiile aufost organizate inca din perioada in care primaria era condusa deAdriean Videanu. Oprescu afirma insa la inceputul anului ca varealiza opt parcari supraterane si subterane, pentru a reducenumarul de masini parcate neregulamentar pe strazile dinCapitala.
"Din cele opt parcari, vor fi incepute lucrarile doar la patru,pentru ca sunt probleme juridice legate de proprietariiterenurilor. Dupa '90 au fost foarte multe puneri in posesie deterenuri, necorelate cu planurile de urbanism", sustinePatrascu.
El afirma ca primaria are in plan construirea unor parcari derezidenta si de descurajare a celor care intra in Bucuresti cumasinile personale. Cu alte cuvinte, vor fi amenajate parcari inzonele de acces in Capitala pentru cei care vin cu masinilepersonale, pentru ca acestia sa foloseasca transportul in comun.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
