Business Construct
ZF Live. Marius Dorin Lulea, vicepreşedintele Colegiului Diriginţilor de Şantier: O creştere a sectorului de construcţii cu 10% poate să compenseze scăderi de 30-40% din alte sectoare. Trebuie să forţăm acolo unde se poate
Marius Dorin Lulea
Construcţiile pot contribui mult la revenirea economiei deoarece majoritatea materialelor folosite în acest sector sunt fabricate în România: beton, cărămidă, mortar, agregate şi glet.
Creşterea sectorului de construcţii cu cel puţin 10% ar putea compensa scăderile din sectoarele afectate de actuala criză cu circa 30-40%, pentru că această industrie reprezintă în mod direct 40% din economie, iar în mod indirect poate însemna chiar şi 70% din economia naţională.
„O creştere a sectorului de construcţii cu 10% poate să compenzese tot ceea ce înseamnă deficit în alte sectoare cu 30-40%. Îngheţăm totul acolo unde nu se poate lucra, dar acolo unde se poate face ceva trebuie să forţăm şi să susţinem economia“, Marius Dorin Lulea, vicepreşedintele Colegiului Diriginţilor de Şantier, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Construcţiile pot contribui mult la revenirea economiei deoarece majoritatea materialelor folosite în acest sector sunt fabricate în România. Majoritatea materialelor de construcţii sunt produse în România, pentru că transportul produselor grele este foarte costisitor şi deloc rentabil. „Cam 80-90% din materialele de construcţii sunt produse în România. Betonul este produs în România integral. Circa 99% din cărămida din România se produce aici, sunt 4-5 fabrici care produc cărămidă. Mortarul, agregatele şi gletul se produc şi ele în România. Singurele care probabil nu se produc la noi sunt toaletele, gresia şi faianţa, care se produc într-o mică măsură în România, dar acestea reprezintă 2-3% din construcţiile civile. În lucrările de infrastructură, acolo se produc 99% în România, tot ce e pentru străzi se produce la noi“, spune Marius Dorin Lulea.
Companiile din sectorul de construcţii au nevoie de investiţii astfel încât în această perioadă să poată sprijini mai mult economia. Statul ar putea veni în sprijinul sectorului de construcţii prin a face plăţile către companiile care au executat lucrări pentru stat.
La momentul actual, pe şantiere se lucrează, sectorul construcţiilor nefiind unul afectat de această perioadă. „Şantierele nu sunt oprite“, spune Lulea, precizând că industria în care activează nu este afectată pentru că sunt obişnuiţi cu plăţile târzii făcute de către stat, momentan fiind doar facturi restante din lunile anterioare.
Sectorul de construcţii este unul din singurele sectoare care ar fi fost pregătite pentru o astfel de criză prin care trece România în cazul în care ar fi fost afectat în mod direct. În această zonă, companiile, an de an, trec printr-o perioadă de pauză de două luni în medie, atunci când temperaturile de afară sunt sub zero grade. În aceste situaţii, dezvoltatorii se pregătesc din timp astfel încât să le poată asigura muncitorilor salariile chiar şi atunci când nu este de lucru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Concedierile silenţioase din business: Cel puţin 3.000 de angajaţi din 40 de companii au rămas fără loc de muncă în urma concedierilor colective din primul trimestru din acest an
-
Christian Tour, una dintre cele mai mari agenţii de turism din piaţă, se află în discuţii pentru achiziţia unor jucători. „Ne aflăm în discuţii cu câteva agenţii, sperăm să se concretizeze în următoarea perioadă.“
-
Bursă. 15 din cele 20 de acţiuni din indicele bursier BET sunt pe plus de la începutul acestui an. Sphera şi Aquila s-au apreciat cu câte 30%, triplu faţă de creşterea indicelui
-
Avertisment. Până la jumătate dintre muncitorii din ţări din afara UE ar putea pleca din România în căutarea unor salarii mai bune. Construcţiile, HoReCa şi retailul, cele mai afectate sectoare
-
Cel mai mare oraş smart din Europa, un proiect de 8 miliarde dolari controversat şi în egală măsură fascinant, prinde contur în Grecia după întârzieri de un deceniu
-
ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank. Sorin Preda, Global Vision: Discutăm un nou parteneriat, post Globalworth, care poate implica vânzarea activelor logistice rămase în portofoliul nostru. Cash-ul va merge într-un nou vehicul investiţional
-
Sorin Pâslaru, ZF: Anul alegerilor. Cine răspunde pentru faptul că avem cea mai mare inflaţie din UE, cea mai rapidă creştere a datoriei externe şi a datoriei publice?
-
Antreprenori locali. Marjă de profit de 11% pentru producătorul mezelurilor Fox, companie antreprenorială cu 950 de angajaţi. Businessul Fox este controlat de familia Vulpe
-
Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Lucian Haraga Jr, Semtop Group, cu afaceri de 330 mil. lei: Ne uităm să achiziţionăm ferme cu potenţial irigabil. Este un moment dificil în piaţă, iar în astfel de momente apar oportunităţi
-
ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank. Alexandra Bogatu, proprietara platformei de închiriat apartamente în regim hotelier Rezident, a investit 2 mil. euro într-un hotel boutique la malul mării. „Vrem un grad mediu de ocupare de 70% anual“
-
ZF Economia Verde. Raluca Fişer, Green Revolution: Extindem anul acesta proiectul I’Velo şi la Timişoara, unde începem cu 9 staţii şi 320 de biciclete
-
Adrian Vasilescu, BNR: Ce-i leagă pe oameni de banii lor
-
Afaceri de la Zero. Cum au crescut. Jumping House, un centru de activităţi sportive recreative cu trambuline, s-a extins de la Cluj-Napoca la Oradea, iar fondatorii caută malluri pentru a se dezvolta mai departe. „Se vede avantajul centrului comercial“
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alexandru Angelo, investitor: Văd trei scenarii pentru politica monetară a Rezervei Federale, unul dintre ele spunând că instituţia ar deveni loială politicului şi ar scădea dobânzile indiferent de datele economice
-
Ce spun bancherii şi consultanţii despre perspectivele digitalizării: Sistemul bancar este încă la început în privinţa inteligenţei artificiale, a digitalizării şi, în continuare, este o discrepanţă mare rural-urban