35 de ani de la aparitia Internetului...Multe lucruri s-au schimbat de atunci, unele in bine, altele in rau, dar parca impactul Internetului nu a fost niciodata mai mare ca in ultimii 5 ani. Ne-a schimbat perceptia asupra comunicarii, asupra tehnologiei, asupra informatiei si ne-a silit sa ne adaptam la standarde noi, fie ca ne plac sau nu. De la divertisment la afaceri, totul are legatura cu web-ul si acesta continua sa se dezvolte dupa reguli pe care putini s-au dovedit capabili sa le ghiceasca corect. Este greu de prevazut cum va arata Internetul, dar anumite tendinte sunt mult prea evidente pentru a putea fi ignorate. Asadar, cum arata Internetul azi si in ce fel se va schimba maine ?
Declinul browserelor Web.
Inca din anii "90 lupta pentru suprematie in domeniul browserelor** Web a dominat Internetul si chiar daca victoria Microsoft in fata Netscape prin Internet Explorer a devenit deja un caz de manual, perioada de glorie a fost scurta si acum amenintarea vine din partea unor aplicatii care mai au foarte putin sau chiar nimic in comun cu ceea ce intelegem prin browser de Internet. Cel care a dat semnalul declinului gradual al browserelor a fost Google, care a lansat serviciul Deskbar care permite cautarea directa pe Internet fara a mai apela la nici un browser, iar lovitura de gratie a venit din partea programelor de divertisment care au inceput sa includa in interfetele lor posibilitati de navigare pe Internet. Evolutia unor playere digitale de tipul Windows Media Player, Winamp sau RealOne si integrarea de browsere Web alternative in cadrul acestora au determinat multi utilizatori sa vada Internetul intr-un mod nou, mult mai interactiv si implicit atractiv.
Reactia Microsoft si a creatorilor de browsere a fost prompta si cursa pentru integrarea cat mai multor facilitati in cadrul aceleiasi interfete de navigare pe Internet a parut sa reechilibreze situatia pentru moment, insa valul de aplicatii si executabile care sunt in stare sa asigure servicii de date si sa sustina cereri de cautari in bazele de date online "a maturat" din calea sa orice concurenta.
Aceasta tendinta de a inlocui browserul cu alte aplicatii este cu atat mai surprinzatoare cu cat numarul celor care se conecteaza la Internet creste permanent si analistii prevedeau un viitor stralucit pentru browsere.
Utilizatorii nu au fost insa de aceeasi parere si si-au descarcat in continuare aplicatii si programe care au din ce in ce mai putin in comun cu browserele clasice de Internet, luandu-i prin surprindere nu numai pe strategii Internetului, ci chiar pe creatorii de astfel de software-uri.
Daca in urma cu trei ani, utilizatorii de Internet navigau in medie 2 ore si 45 de minute pe luna, din care browserul era utilizat timp de o ora si 50 de minute, in anul 2004, timpul mediu lunar petrecut online a ajuns la trei ore si 37 de minute, din care 2 ore si 40 de minute sunt acordate altor aplicatii decat Internet Explorer.
Si nu se poate trece peste istoria programelor care au contribuit la schimbarea paradigmei de navigare fara a pomeni de aplicatiile de file sharing. Chiar daca Napster are deja o alta menire, conceptele pe care le-a promovat au fost adoptate de comunitatile virtuale si in ciuda problemelor legislative, statisticile crediteaza file sharing-ul cu 65% din audienta in randul internautilor.
Microsoft nu are insa motive de ingrijorare, deoarece in topul celor cinci aplicatii cele mai utilizate pentru Internet detine o pozitie mai mult decat confortabila prin Windows Media Player si MSN Messenger Service, care se plaseaza pe locurile 1 si respectiv 4. Yahoo! Messenger se afla pe locul trei in acest top al preferintelor, devansat de AOL Instant Messenger, iar plutonul este incheiat de Real Player.
Nielsen/NetRatings, una dintre cele mai mari companii care se ocupa cu masuratori si analize ale audientei pe Internet a raportat ca trei din patru utilizatori sau mai exact 76% din populatia online acceseaza Internetul utilizand aplicatii care nu au nimic in comun cu browserele. Dupa parerea analistilor Nielsen, topul celor mai utilizate aplicatii arata in felul urmator: media playere, programe de instant messaging si aplicatii de file sharing.
Penetrarea din ce in ce mai mare a serviciilor Internet a facut ca linia de demarcatie dintre desktop si accesul la Internet sa devina mai fragila ca niciodata. Majoritatea programelor instalate pe un PC solicita acces Internet si delimitarile dintre continutul provenit de pe desktop si cel furnizat de WWW nu mai sunt la fel de operationale ca in urma cu trei - patru ani.
Internet de oriunde si de pe orice
La aparitia lor tehnologiile de transmisie a datelor fara fir (wireless) si in special cele care vizau Internetul pareau condamnate sa ramana apanajul mediului B2B(afaceri intre companii). Costurile ridicate ale conexiunilor, dificultatile tehnologice si problemele de securitate nu erau ignorate decat de cativa vizionari care prevedeau ziua cand ne vom conecta pe Internet din orice loc si cu aproape orice fel de echipament. Faptul ca tehnologiile wireless au devenit preocuparea numarul 1 si ca Internetul este primul mediu care a impulsionat si beneficiat in acelasi timp de aceasta schimbare a devenit mai mult decat evident in 2004. Din ce in ce mai multe echipamente au optat pentru eliminarea firelor, de la desktopuri la playerele multimedia mobile, telefoane celulare si PDA-uri, tehnologii ca bluetooth, Wi-Fi, ultra wideband, infrared si transmisii radio fiind combinate in moduri revolutionare, scopul final fiind evident unul singur : acces la Internet de oriunde si de pe orice.
In 2004 conexiunile Wi-Fi au devenit accesibile pentru retelele "de acasa" tip home, costul si securitatea acestora fiind din ce in ce mai bune.
Fata de 2002, numarul utilizatorilor casnici care se conectau la Internet prin tehnologii wireless a crescut in 2004 cu aproape 25% si pana la finalul anului se estimeaza o cifra totala de 27%.
Aceasta abordare va conduce in timp si la modificarea continutului Internetului. Eliminandu-se granitele fizice care delimitau conectarea la anumite locatii, Internetul va trebui sa fie capabil sa furnizeze utilizatorilor informatii diverse si un continut adaptat la noile tipuri de conectare.
Convergenta dintre Internet si telefoanele mobile este doar un singur exemplu in acest sens si cei care sunt implicati in dezvoltarea de aplicatii si de continut sunt din ce in ce mai des confruntati cu necesitatea de a tine cont de faptul ca accesarea Internetului de pe PDA-uri sau telefoane mobile nu mai este rezervata unui numar redus de utilizatori.
Si lucrurile nu se opresc numai la date, serviciile de tip Voice-over-Internet Protocol explodand in anul 2004. A devenit clar ca telefoanele bazate pe Internet nu sunt numai o moda si majoritatea companiilor furnizoare de servicii de telefonie studiaza modul in care pot pune la dispozitia utilizatorilor astfel de facilitati si in decursul anului 2005 multe dintre acestea s-ar putea sa se trasnforme in companii care furnizeaza de fapt servicii de date.
Cea mai semnificativa schimbare in peisajul mobilitatii si al tehnologiilor wireless a fost prezenta din ce in ce mai accentuata a Microsoft in aceste piete. Platforma Microsoft Windows Mobile s-a conturat in cursul anului 2004 ca un instrument de lucru puternic si produsele de genul Microsoft Smart Phone si Pocket PC Phones sunt o realitate accesibila, iar colaborarea dintre telefonul mobil si PC nu mai este doar un subiect teoretic. Microsoft nu va mai repeta greseala de a subestima potentialul mediului de comunicare reprezentat de Internet si in anii urmatori vom asista la integrarea tuturor aplicatiilor Microsoft intr-un mediu de calcul wireless si mobil. Primii pasi in aceasta directie au fost facuti si castigarea pariului cu Internetul fara fir nu mai este pentru Microsoft decat o chestiune de timp.
Divertismentul si reclama vin prin www.
Amploarea pe care a luat-o Internetul in ultimii ani nu ar fi fost aceeasi fara divertismentul digital. MP3-uri, videoclipuri, streaming audio si video sunt numai cateva dintre fundamentele conceptului de digital media si care pana acum nu erau accesibile decat online si prin intermediul PC-ului.
Cresterea cererii de date video si audio a atins in 2004 un nivel fara precedent si continutul a inceput sa se diversifice, existand din ce in ce mai multe cereri din partea utilizatorilor in zone precum stirile si emisiuni de tip talk-show difuzate exclusiv pe Internet.
Cu un total de 20 de milioane de ascultatori saptamanal, statiile de radio difuzate pe Internet au intrat si in atentia agentiilor de publicitate care intrevad o piata cu un potential imens. La aceasta se adauga serviciile de download legal de muzica si videoclipuri si mai nou posturile de televiziune care emit pe Internet si care sunt un alt canal media ce suporta reclame. De altfel modul in care a evoluat Internetul i-a obligat pe advertiseri sa caute noi modalitati de difuzare a reclamelor, dar si un nou continut.
Bannerele si pop-uprile tin deja de adolescenta Internetului si acum batalia se da in zona de rich media, pagini de Web care folosesc tehnologii avansate ca streaming video si programe de tip Java care interactioneaza instantaneu cu utilizatorul, 25% din reclamele vizionate pe Internet in 2004 fiind de acest tip.
O alta zona in care advertiserii de Internet si-o disputa este reprezentata de newsletterele livrate in e-mailul utilizatorilor, care in ciuda legislatiilor antispam, au crescut cu 30% in anul 2004. Majoritatea celor implicati in publicitatea online considera de altfel mai simplu sa se conformeze legilor antispam decat sa renunte la targetarea directa a clientilor prin e-mail.
Astfel divertismentul si reclama prin Internet sunt nu numai factori de schimbare, ci si primele domenii care s-au adaptat la schimbarile si la evolutia www.
Iar conceptul de digital media este gata sa isi depaseasca granitele si sa invadeze nu numai conexiunea de Internet ci si casele utilizatorilor.
Show-urile si expozitiile de produse electronice, cum este de exemplu CES (Consumer Electronics Show) au demonstrat in 2004 ca Internetul nu mai este doar afacerea PC-urilor. Streamingurile audio si video, fisierele MP3, DVD-ul, video recorder-ul digital sau analog si radioul vor fi reunite intr-un Media Center unde conexiunea de Internet va juca rolul principal in divertismentul zilnic.
Televizoarele care integreaza functionalitati specifice PC-ului si conexiuni wireless la Internet numai sunt demult o noutate si de altfel si consolele de jocuri de genul PlayStation sau Xbox se pregatesc sa profite de promisiunile continutului digital.
Acest ritm de dezvoltare al divertismentului online conduce si la crearea de celebritati a caror faima este cunoscuta initial pe Internet si apoi in lumea reala. Iar cel mai recent exemplu este Paris Hilton, a carei popularitate a explodat efectiv dupa difuzarea online in 2003 a unei casete private. Asa ca vom asista la aparitia a din ce in mai multe VIP-uri, a caror celebritate se va construi pe faima in mediul virtual.
Comunicarea ca necesitate virtuala
In ciuda vocilor care avertizau asupra pericolelor pe care le presupune mediul virtual pentru utilizatori ca persoane sociale si care enumerau probleme de la alienarea sociala a internautului pana la dedublari de personalitate, comunitatile virtuale si comunicarea pe Internet sunt mai active ca niciodata, lucru demonstrat nu numai de serviciile IM, ci si de mai nou aparutele blog-uri (jurnale pe Internet).
Daca la finalul anului 2000, cresterea Internetului era asteptata din zona paginilor personale, incepand cu 2003 acestea au luat o pauza pe un termen nedeterminat, fiind inlocuite de tehnologia weblog. Dupa cresterea exploziva din 2003, in 2004 numarul celor care creeaza astfel webblog-uri a stagnat intrucatva, insa calitatea celor care au supravietuit a devenit mult mai buna, in special datorita jurnalistilor, expertilor online si a coporatiilor media, care au adoptat rapid aceasta noua forma de comunicare.
Si cum istoria are darul de a se repeta, multe blog-uri personale vor disparea din acelasi motiv ca si paginile Web: cei care le-au creat si administrat si-au pierdut interesul sau au migrat catre comunitati mult mai bine structurate.
Strans legat de blog-uri, fenomenul RSS a fost o alta explozie inceputa in 2002 si conturata in 2003 care pare a fi determinata sa schimbe definitiv imaginea consacrata a Internetului. RSS (Rich Site Summary denumit si RDF Site Summary este o metoda de a descrie stirile sau alt tip de continut al unui site care poate fi transmis de catre un publisher Web catre useri, prin programe specializate sau prin browser. Dezvoltat initial de Netscape pentru canalele Netcenter ale browserului sau, specificatiile RSS sunt disponibile public in acest moment.
Un Web site care doreste sa "publice" in acest standard o parte din continutul sau, mai ales stiri si alte noutati, le transforma in documente RSS care sunt apoi incredintate unui RSS publisher. Utilizatorii pot citi cu regularitate aceste documente, fie cu un browser fie cu un program specializat, RSS browser.
Site-uri care se ocupa cu distribuirea documentelor RSS sunt de exemplu Meerkat, GropSoup, NewsIsFree, UserLand, iar ca RSS browsers cele mai cunoscute sunt Headline Viewer si Novobot. Stirile sunt numai una dintre formele de continut care pot fi distribuite in format RSS si au aparut deja retele specializate in furnizarea de software prin intermediul RSS.
Corporatiile media au subscris cu un entuziasm deosebit la acest canal de distributie si estimarile la finalul anului 2003, indicau faptul ca 45% dintre site-urile de stiri si de canale de televiziune puneau la dispozitia utilizatorilor feed-uri RSS.
Internetul ca mediu de afaceri.
Inca din primele etape de dezvoltare, Internetul nu a uitat ca totusi banii fac lumea sa functioneze si rolul sau de paltforma de marketing si de generare de canale de distributie suplimentare a fost rar ignorat de coporatii. Cu tot esecul (temporar) al dotcom-urilor, apetitul utilizatorilor de a cumpara de pe Internet nu a scazut niciodata si Foresster Research estimeaza ca numai in 2003 comertul electronic a fost in Statele Unite o afacere de 80 de miliarde de dolari si estimeaza o crestere de 25% pentru anul 2004.
Daca pana acum prezenta pe Internet si web site-ul de companie erau cerinte oarecum optionale, confruntate cu un ritm de dublare al informatiei la fiecare 18 luni si care se accelereaza in continuare, companiile nu isi mai permite luxul de a nu fi prezenta pe www. Tot cei de la Foresster Research considerau ca ritmul de crestere al numarului companiilor care isi dezvolta website-uri si utilizeaza Internetul ca si canal de distributie si marketing se va dubla practic in 2005, de la 20% la 37%.
Cantitatea de informatie determina schimbari majore intr-o zona care se confunda cu Internetul insusi: online search. PR Web, un portal destinat reclamei si PR-ului online, estimeaza ca reclama de tipul paid search (includerea de catre un Web site a unor cuvinte cheie in motoarele de cautare in primele pozitii sau in locuri preferentiale in paginile acestuia) reprezinta sectorul care a generat 55% din veniturile reclamelor online.
Google domina autoritar acesta piata de online search, concurat indeaproape de Yahoo si Microsoft, dar nu este exclusa aparitia unor surprize. Un astfel de jucator surpinzator in piata de oline search a fost Amazon.com care a initiat serviciul de "Search Inside the Book", o metoda noua pentru clienti de a gasi si descoperi carti, prin cautarea unr pasaje de text, nu numai a titlurilor sau autorilor. Prin aceasta facilitate, Amazon.com permite gasirea cartilor prin cautarea oricarui cuvant din interiorul a 120.000 de carti, adica aproximativ 33 de milioane de pagini de text. In plus, clientii Amazon pot vizualiza parti din continutul cartilor. Majoritatea inovatiilor in domeniul cautarilor online sunt determinat de e-commerce si de dorinta companiilor de a avea baze de date cat mai simplu de accesat din retelele interne sau externe.
Cum vor arata afacerile pe Internetul de maine este inca greu de anticipat, dar un lucru este cert: prezenta online, in orice forma, a devenit obligatorie.
*** Browser- Un program care permite gasirea, vizualizarea si intercatiunea materialelor pe World Wide Web. Netscape Navigator si Microsoft Internet Explorer sunt exemple de browsere des utilizate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
