♦ „Tehnologia, inovaţia, digitalizarea au nevoie de un timp de adopţie. Trebuie să existe continuitate şi investiţii constante în ceea ce oferim clienţilor“ ♦ „Ne place să plătim cu telefonul, tot ce înseamnă ultimă tehnologie în piaţă şi vrem să aducem ultimele tehnologii. Este nevoie de timp, nu se întâmplă nimic peste noapte.“ ♦ „Pasul următor este să nu ne rezumăm doar la a oferi servicii digitale, ci trebuie să îmbunătăţim constant mai departe aceste servicii.“ ♦ „Coloana vertebrală a României din punctul de vedere al conectivităţii fixe este într-un punct foarte bun.“
România avansează în adoptarea tehnologiei în toate sectoarele economiei, însă companiile şi sectorul public trebuie să investească constant şi să dea dovadă de continuitate pentru a susţine acest avans în timp. În plus, este nevoie de educaţie digitală, una care să pornească de la firul ierbii şi care să se extindă în şcoli, licee, universităţi, în mediul privat şi în instituţiile publice, au fost câteva dintre concluziile la care au ajuns invitaţii din a doua zi a evenimentului ZF Digital Summit 2022, organizat de ZF în parteneriat cu ING Bank, Mastercard, Orange, Vantage Tower, Vodafone, Bitdefender, Ericsson, Corporate Intelligence Agency, Telekom, TikTok, AROBS, Bondoc şi Asociaţii, CAPEX, Codecool, Filip & Company, Five Elements Digital, NNDKP, Inform Lykos, SelfPay, S&T şi Trans Spead.
„Credem că pandemia a fost un moment disruptiv pentru că digitalizarea s-a dezvoltat într-un ritm mult mai alert decât o făcea până acum, însă am vrea să continue acest ritm alert şi am vrea să tragem un semnal de alarmă că digitalizarea nu este doar despre un anumit moment din viaţa noastră. Trebuie să existe continuitate şi investiţii constante în ceea ce oferim clienţilor. În acelaşi timp, o concluzie pe care am tras-o în urma pandemiei este faptul că trebuie să ne acordăm puţin timp. Tehnologia, inovaţia, digitalizarea au nevoie de un timp de adopţie“ , a spus Elena Dincă, director account management în cadrul Mastercard.
Elena Oprea, director în cadrul Visa România, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia, a subliniat şi ea că adopţia tehnologiilor avansează în piaţa locală, însă este nevoie de timp şi continuitate pentru un progres real al digitalizării.
„Ne place să plătim cu telefonul, tot ce înseamnă ultimă tehnologie în piaţă şi vrem să aducem ultimele tehnologii. Este nevoie de timp, nu se întâmplă nimic peste noapte. Cu tehnologia contactless a durat ceva ani până să ajungem unde suntem astăzi. Partea de plată cu telefonul mobil progresează mult mai repede decât a făcut-o cea contactless şi mai există zona de plăţi online şi plăţi mobile care vine puternic din urmă privind adoptarea tehnologiei“, a spus ea.
Roxana Cristea, head of lending retail banking în cadrul ING Bank spune că, în sfera serviciilor bancare, digitalizarea nu mai este neapărat o direcţie strategică, ci este un dat.
„Dacă în sfera produselor bancare nu digitalizezi produsele şi serviciile bancare, ai numai de pierdut pentru că tot cadrul a evoluat foarte mult. Tehnologie ne permite, funcţionează, are viteze foarte bune şi un proces care acum câţiva ani ar fi fost greu de imaginat, cel de acordare unui credit digital, acum a devenit posibil“, a detaliat ea.
Pasul următor este să nu ne rezumăm doar la a oferi servicii digitale, crede reprezentanta ING. „Este deja obligatoriu să le oferi astfel, trebuie să îmbunătăţim constant mai departe aceste servicii şi să venim şi cu zona de personalizare mai mult decât o facem astăzi în tot ceea ce priveşte serviciile bancare. Pentru noi, digitalizarea este deja un serviciu fără de care nu poţi să faci faţă concurenţei în piaţa locală de servicii bancare“, a concluzionat Roxana Cristea.
Ionel Crăciun, business development & operations director în cadrul companiei de telecomunicaţii Vantage Towers România, spune că România este în direcţia cea bună în ceea ce priveşte evoluţia tehnologică, însă este nevoie de investiţii constante în infrastructura de telecomunicaţii, iar statul trebuie să faciliteze dezvoltarea acestei infrastructuri.
„Cred că România, ca dorinţă şi capacitate intelectuală, este în direcţia corectă. Este nevoie ca statul să înţeleagă rolul din zona de infrastructură şi să înţeleagă că poate facilita impunerea şi dezvoltarea unor procese mai facile pe zona de infrastructură. (...) Coloana vertebrală a României din punctul de vedere al conectivităţii fixe este într-un punct foarte bun, cred că avem ce ne trebuie pentru a livra nişte proiecte senzaţionale.“
Ionel Crăciun, business development & operations director, Vantage Towers România
► Fondurile PNRR sunt evaluate la un nivel istoric, în momentul de faţă România trăieşte un moment istoric, unul care va accelera transformarea şi procesele de accelerare digitală din România.
► Un hot topic pentru noi şi întreaga ţară sunt acele efecte adverse ale crizei energetice şi ale contextului geopolitic, mai exact inflaţia. Este o perioadă în care toată lumea face previziuni şi încearcă să meargă mai departe. Inflaţia rămâne o provocare.
► Coloana vertebrală a României din punctul de vedere al conectivităţii fixe este într-un punct foarte bun, cred că avem ce ne trebuie pentru a livra nişte proiecte senzaţionale.
Roxana Cristea, head of lending retail banking, ING Bank
► În sfera serviciilor bancare, cel puţin în ceea ce ne priveşte, considerăm că digitalizarea nu mai este neapărat o direcţie strategică, ci este un dat.
► Dacă în sfera produselor bancare nu digitalizezi produsele şi serviciile bancare, ai numai de pierdut pentru că tot cadrul a evoluat foarte mult.
► Pasul următor este să nu ne rezumăm doar la a oferi servicii digitale pentru că deja obligatoriu să le oferi astfel, ci trebuie să îmbunătăţim constant mai departe aceste servicii şi să venim şi cu zona de personalizare mai mult decât o facem astăzi în tot ceea ce priveşte serviciile bancare.
Mihaela Nistor, head of customer experience and innovation, ING Bank România
► Vedem şi noi o creştere destul de mare a volumului de trafic - luna trecută a fost una record pentru noi în HomeBank, cu peste 30 mil. de vizite, a volumului de plăţi – 7,5 mil. de plăţi făcute în Homebank de clienţii noştri, o medie de 7,5 plăţi pentru fiecare client şi asta doar din platformă.
► Principalul lucru pe care l-a adus pandemia a fost să facă digitalizarea vizibilă şi pentru alţi jucători din piaţă. Să ai produse şi servicii în digital a devenit norma şi a crescut piaţa. Clienţii ştiu, aşteaptă şi înţeleg mai bine canalul digital, ceea ce ne ajută şi pe noi.
Elena Dincă, director account management, Mastercard
► Contactlessul este o tehnologie care putem spune că a ajuns la maturitate. Dacă ne uităm pe rata de penetrare, acceptare, atunci aceasta este la un procent de 99%, în timp ce pe partea de emitere carduri, rata de penetrare a contactlessului este peste 90%. Cam 9 din 10 tranzacţii sunt contactless.
► Noi am făcut un studiu anul trecut şi am analizat comportamentul oamenilor privind plăţile online şi am observat că mare parte din respondenţi aveau încredere în plata cu cardul, însă nu utilizau această metodă de plată pentru că îşi doreau ca înainte de a efectua plata să verifice produsele.
Elena Oprea, director, Visa România, Bulgaria, Croatia, Slovenia
► Ultimul studiu pe care Visa l-a derulat în 8 ţări din centrul şi estul Europei începând cu Cehia, Polonia, Ungaria şi România ne arată preferinţele românilor privind plăţile mobile. Circa 33% dintre respondenţi preferă să plătească în magazine cu smartphone-ul, comparativ cu media celorlalte ţări de doar 23%.
► Aş spune că doi din trei clienţi români, posesori de card, spun că cel mai important pentru ei este rapiditatea şi comoditatea. Pe locul trei, după rapiditate şi comoditate vine securitatea. Circa 38% dintre ei susţin că este importantă securitatea plăţilor.
Steffen Heringhaus, CEO, five elements digital
► Sunt câteva reguli noi şi ceea ce mi se pare important este că se va aplica şi persoanelor juridice în calitatea acestora de utilizatori finali. Înseamnă că vom avea practic o formă de protecţie mai mare inclusiv pentru utilizatorii finali persoane juridice.
► Dacă nu ai un brand bine dezvoltat, în momentul în care prezinţi oferta, iar omul nu ştie cine eşti vei vinde mai puţin, chiar dacă în vitrină eşti pus mai sus sau la acelaşi nivel ca alţii. Este foarte important să se folosească mixul de marketing şi canalele de brand clasice, bannere, video, plus cele de performanţă în paralel.
Dimana Vlaeva, head director, SelfPay Now
► Piaţa spune că doar anul trecut în România au fost făcute undeva la 65 mil. de depuneri în numerar, în valoare de circa 68 mld. lei. Noi digitalizăm acest cash şi îl întâlnim cu online-ul.
► Nevoia există şi nu este aşa doar în România. Noi am comandat un studiu la nivel european şi el arată că în 2021 au fost făcute peste 900 de milioane de depuneri, în valoare de circa 900 mld. euro în zona euro şi în o parte din ţările care nu sunt în zona euro. Ţările campioane sunt Germania şi Spania, deci cash-ul continuă să fie o parte importantă în viaţa oamenilor.
Gabi Bartic, CEO, BRIO
► Cu toţii ne dorim forţă de muncă calificată în industria de IT, însă avem un index DESI care ne spune despre capabilităţile digitale ale românilor şi avem nişte cercetări care spun că stăm foarte prost la skilluri digitale încă de la clasa I. Avem o generaţie de copii născuţi digital, dar care habar nu au ce să facă cu tehnologia care-i înconjoară.
► Mediul universitar dă vina pe liceu pentru capabilităţile proaste ale copiilor care intră în mediul universitar, mediul de business dă vina pe mediul universitar pentru capabilităţile celor care ajung pe piaţa muncii, însă eu cred că trebuie să ne uităm foarte-foarte în urmă.
Ciprian Zamfirescu, digital transformation manager, Vodafone România
► Şcoala din Viitor este o platformă special construită pentru elevii între 6 şi 12 ani, liberă, gratuită, cu peste 100 lecţii din foarte multe domenii. Pe această platformă se poate intra şi din perspectiva profesorului şi din perspectiva părintelui, dar şi a elevului curios care vrea să înveţe capabilităţi digitale
► Generaţiile s-au schimbat, iar tinerii sunt interesaţi încă din faza de liceu privind meseria, unde să lucreze, ce proiecte pot face. O idee sclipitoare din mediul academic sau dintr-un mediu şcolar poate deveni chiar tehnologia de mâine.
Roxana Ionescu, partener, NNDKP
► Când vorbim de cadrul legal, vorbim puţin mai larg decât protecţia datelor. Ştim bine că sectorul bancar este printre cele mai reglementate. Vorbim şi de partea de cerinţe legale, de reguli privind cunoaşterea clientului şi datele pe care le colectez pentru conformarea acestor reguli.
► Realitatea este că uitându-ne în spate fiecare organizaţie şi-a definit procese şi proceduri care acum sunt integrate în mod natural.
► Şi la clienţi vedem o maturitate, vedem clienţi care citesc politicile de confidenţialitate şi încep să comenteze dacă ce le spui pe hârtie nu se aseamănă cu ce au ei ca experienţă în momentul în care interacţionează cu banca.
Jakub Olek, head of public policy & government relations, Central and Eastern Europe, TikTok
► Modul în care vedem viitorul este cu siguranţă luminos, cu un conţinut interactiv, autentic, generat de utilizatori. Dacă întrebaţi despre implicarea noastră în educaţie, este ceva ce înţelegem, este ceva care se întâmplă pe platformă.
► Am dezvoltat deja o serie de funcţii disponibile în aplicaţie. Există EduTok, un set de programe îndreptate spre educaţie, avem o iniţiativă care se numeşte TikTok for Good, un set de campanii pe care le facem cu parteneri externi, inclusiv ONG-uri şi agenţii guvernamentale, în care realizăm diferite campanii în domenii, inclusiv alfabetizarea media, combaterea discursului instigator la ură.
Kostas Fiakas, chief strategy officer, Inform Lykos
► Credem că sucursalele bancare pot fi digitalizate în întregime şi credem că situaţia aceasta se poate aplica în toate segmentele: avem companii de utilităţi, un operator de telecomunicaţii din Grecia.
► România stă bine la adaptarea tehnologiilor, este mult spaţiu de digitalizat documente şi să fie dat astfel accesul la metadate, la statistici, dar există un plan de investiţii bun din partea sectorului bancar. Dacă-l comparăm cu alte alte pieţe, cred că există o tendinţă medie la un nivel bun şi vedem aceeaşi abordare şi pe alte pieţe din regiune, precum Grecia, Austria.
Raluca Radu, country manager, Answear.ro, founder & CEO, MTH Digital
► Anul acesta a fost sinusoidal în e-commerce, nu am ştiut la ce să ne aşteptăm. Anul a început cu un avânt, o creştere, după care a urmat izbucnirea conflictului din Ucraina şi au fost undeva la trei săptămâni de scădere în e-commerce, iar apoi, în funcţie de verticale, a fluctuat.
► Tot anul a fost sub semnul întrebării, iar în e-commerce asta înseamnă că nu ştii ce prognoze să faci, cum să planifici lucrurile, la ce să te aştepţi.
► Prognoza mea este că pe finalul acestui an vom avea creştere în continuare, atât faţă de sărbători, cât şi faţă de anul trecut, însă cred că anul viitor va fi provocator.
Bogdan Mihai Dumea, secretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării
► Din punctul celor mai importante proiecte pe care ne concentrăm şi cărora le acordăm cea mai mare atenţie, avem un pe care l-am iniţiat şi pe care-l coordonez, şi anume realizarea unui manual de bune practici despre cum ar trebui să se digitalizeze o instituţie, oricare ar fi ea.
► Când vorbim despre transformare digitală, ne gândim că va costa mulţi bani, însă pe piaţă există foarte multe soluţii open source ce pot fi implementate în aceste instituţii, soluţii ce pot fi implementate fără bani.
► Alte proiecte importante din Ministerul Cercetării sunt cloudul guvernamental şi interoperabilitatea.
Monica Iancu, partener, Bondoc & Asociaţii
► Domeniul financiar, bancar, neobancar este unul dintre cele mai active, de fapt îmi confirmă faptul că mai degrabă creativitatea este în zona industriei. Legislatorii, iar noi avocaţii sau consultanţii încercăm să ţinem pasul cu industria. Din punctul acesta de vedere avem o întreagă arhitectură legislativă la nivel european, diferite reglementări care încearcă să reglementeze toată această zonă şi să o uniformizeze.
► Sunt câteva reguli noi şi ceea ce mi se pare important este că se va aplica şi persoanelor juridice în calitatea acestora de utilizatori finali. Înseamnă că vom avea practic o formă de protecţie mai mare inclusiv pentru utilizatorii finali persoane juridice.
Claudia Tamaşi, country manager, Codecool România
► Suntem o şcoală de programare care cumva preluăm presiunea care planează asupra celor care doresc să se formeze în IT pentru că le oferim o formulă de plată amânată. Deocamdată, în acest moment, nu există soluţii pe piaţă care să fie susţinută de guvern în sensul transformării digitale şi în sensul educaţiei acelor persoane care doresc să facă conversie profesională.
► Suntem în stare să formăm între 15.000-20.000 experţi pe piaţa IT la nivel de grup, dar nevoia este mult mai mare. Doar în România avem un deficit de 15.000 de programatori annual. Învăţământul tradiţional este în stare să livreze circa 7.000-8.000 profesionişti anual şi rămânem pe minus.
