♦ „Bani sunt, standardizarea procesului de absorbţie este esenţială“ ♦ „Sunt lucruri mărunte pe care administraţia publică le poate face pentru a susţine procesul de absorbţie: simplificarea procesului, pentru că nu trebuie să ne gândim doar la obiectul finanţării, ci şi la modul în care putem să absorbim aceşti bani“ ♦ „Este nevoie de foarte multă cooperare şi un dialog strâns între autorităţi şi mediul de afaceri“ ♦ „Vedem în continuare o îngrijorare din parte clienţilor cu care vorbim zilnic, dar vedem şi un apetit ridicat al companiilor de a continua să se digitalizeze, să acceseze soluţii pentru businessul lor.“
Pentru ca România să poată atrage şi să poată valorifica cele 5 miliarde de euro dedicate digitalizării prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are nevoie de o strategie guvernamentală de digitalizare şi transformare digitală, dar şi de simplificarea accesului la finanţare pentru ca organizaţiile şi jucătorii de profil de pe piaţa naţională să poată avea acces la sumele de bani şi să poată începe dezvoltarea proiectelor, au transmis reprezentanţi ai mediului de business şi ai industriei de IT&C în prima zi a evenimentului ZF Digital Summit 2022, realizat de ZF în parteneriat cu ING Bank, Mastercard, Orange, Vantage Tower, Vodafone, Bitdefender, Ericsson, Central Intelligence Agency, Telekom, TikTok, AROBS, Bondoc şi Asociaţii, CAPEX, Codecool, Filip&Company, Five Elements Digital, NNDKP, Inform Lykos, Selfpay, S&T şi Trans Spead.
„Problema ar trebui să se pună aşa: cum facem să absorbim cele 5 mld. euro, care este strategia guvernamentală? Pentru că de la ce am scris în programele de finanţare şi până la proiecte concrete este cale lungă. Bani sunt, însă standardizarea procesului de absorbţie este esenţială. Practic, sunt lucruri mărunte pe care administraţia publică le poate face pentru a susţine procesul de absorbţie: este vorba despre simplificarea procesului. Nu trebuie să ne gândim doar la obiectul finanţării, ci şi la modul în care putem să absorbim aceşti bani. Iar această construcţie nu se poate face de azi pe mâine, este una care durează. Pe de altă parte, în momentul acesta, noi trebuie să nu mai stăm să inventăm încă o dată roata, există reţete care funcţionează şi care pot fi copiate cu succes în România“, a spus Mihnea Rădulescu, business director în cadrul Vodafone România.
El a adăugat că unul dintre lucrurile pe care-l pot face autorităţile publice este o coeziune mai mare între mediul de afaceri şi mediul public.
Şi Florin Popa, business to business director în cadrul Orange România, consideră că este nevoie ca statul să faciliteze accesul companiilor de toate dimensiunile – mici, medii sau mari – la banii care pot fi ridicaţi prin PNRR pentru proiecte de digitalizare.
„Simplificarea procesului de acces la fonduri este absolut vital. Vorbim despre a avea un mecanism eficient prin care o companie ar trebui să poată accesa aceste fonduri. De asemenea, este nevoie de foarte multă cooperare şi un dialog strâns între autorităţi şi mediul de afaceri. Statul român nu este un deţinător de tehnologie sau de soluţii de digitalizare, astfel că soluţiile trebuie să vină de la mediul de afaceri. Complexitatea proiectelor din PNRR este una cu care nu ne-am mai întâlnit, şi, de aceea, cu siguranţă este nevoie de un efort naţional, transparenţă şi dialog“, a spus Florin Popa.
De asemenea, Lucian Bondoc, managing partener în cadrul casei de avocatură Bondoc & Asociaţii, consideră că România trebuie să aducă modificări la nivel legislativ şi să se concentreze pe zona de standarde mai ridicate la companiile de profil care au şi capacitatea şi resursele necesare de a dezvolta proiecte de digitalizare.
„Pe partea de risc efectiv va fi o zonă de tranziţie. De altfel, în prezent, legislaţia din România nu este corelată bine. Avem tot felul de terminologii folosite diferit în actele normative, Codul Civil este pe vechea economie, unele contracte de acolo nu prea se potrivesc neapărat în toate privinţele şi de aceea este probabil şi acest exces de frică din partea autorităţilor care duc ca toată lumea să răspundă pentru tot, protecţie absolută, într-un context în care nimeni de pe planetă nu poate să garanteze asta la modul acesta“, a spus Lucian Bondoc.
Şi Robert Bogdanffy, director, public affairs, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), a adăugat că este nevoie de o modificare a legislaţiei şi de o simplificare a birocraţiei pentru ca industria naţională de IT&C să crească şi să se dezvolte accelerat în continuare.
„S-a schimbat în mod fundamental modul în care trebuie să gândim politicile publice. Vedem complexitatea transformării digitale la toate nivelurile, o vedem la nivel de companii, la nivel de stat, legislativ, iar noi avem deja acest hăţiş legislativ. Este extraordinar de dificil de urmărit şi trebuie să simplificăm. Dacă vrem să crească industria în viitor, simplificarea este soluţia – mai puţină concentrare pe reglementarea unor sisteme care parcă nici nu există şi mai multă concentrare pe încurajarea educaţiei, încurajăm flexibilitatea companiilor“, a spus Robert Bogdanffy.
Monica Stătescu, partener, Filip & Company
► Antreprenorii trebuie să ştie în primul rând că orice investitor înainte de a lua decizia de investiţie va face un due diligence, adică o analiză de diagnoză care se face pe mai multe paliere - financiar, fiscal, tehnic şi juridic.
► Vorbim de companii care activează în IT, deci companii care produc software şi trebuie ştiut faptul că software-ul este protejat prin drepturi de autor. Din experienţa mea, antreprenorii se concentrează foarte mult pe zona comercială, dar trebuie să dea importanţă şi aspectelor juridice care trebuie pornite de la început în modul corect.
► Dacă investitorul vine doar cu un împrumut sau este o investiţie de tip equity, adică investitorul, pe lângă faptul că face majorare de capital şi injectează bani în companie, primeşte acţiuni în companie şi devine partenerul nostru mai departe. Dacă este doar o finanţare, atunci ca anterprenori trebuie să fim atenţi la obligaţiile pe care ni le asumăm pentru că un investitor va dori să existe anumiţi parametri financiari care sunt respectaţi, iar dacă nu, împrumutul se accelerează şi trebuie plătit anticipat.
Lucian Bondoc, managing partener, Bondoc & Asociaţii
► Digitalizarea implică mutarea unei părţi din economie în zona digitală. Practic, creezi o infrastructură care este mai tehnică, mai puţin vizibilă, dar care este tot o infrastructură. Aşa cum infrastructura fizică necesită expertiză, are anumite particularităţi, şi pe partea aceasta digitală sunt foarte multe aspecte complexe şi mult mai puţini oameni se pricep la ele.
► Dacă ne uităm la o serie de acte normative şi din România şi la proiecte în curs, se impune o serie întreagă de reguli şi standarde care sunt foarte dificil de avut în vedere de cineva care nu are acele capabilităţi. Credem că multe companii vor trebui să-şi revizuiască foarte rapid procedurile prin care cumpără software, vor vrea să ştie ce standarde trebuie să respecte.
► Implicaţia acestei mutări parţiale a economiei în zona digitală este că multe contracte şi procedee trebuie să se schimbe şi trebuie mult mai multă atenţie pentru a evita nişte costuri care pot să fie foarte mari.
Victor Iancu, associate partner, management consulting strategy & customer advisory lead, KPMG
► Noi ne uităm la tehnologie ca la un instrument prin care putem atinge obiective de business, nu ca o destinaţie în sine. Deşi poate ajunge să fie o destinaţie. Este importantă această distincţie pentru că discuţia nu începe de la tehnologie, ci de la înţelegerea granulară în care lucrurile se schimbă în jurul nostru, în organizaţiile noastre şi apoi, odată ce înţelegem foarte bine schimbările, putem mapa tehnologie şi putem să intervenim pe tipul acesta de transformare sau digitizare a proceselor.
► În ultimii 2-3 ani organizaţii care erau deja pregătite din perspectiva infrastructurii digitale au capitalizat foarte mult pe investiţiile pe care le-au făcut deja pe zona aceasta, dar sunt multe organizaţii care au recuperat foarte mult, iar altele încă se află în proces de tehnologizare.
Mihnea Ursu, media manager, Tazz
► Pandemia a însemnat un salt pentru România, pentru partea de marketing a României. Companiile au început să se orienteze spre zona digitală şi să internalizeze diferite departamente pe care le aveau până atunci în agenţii de publicitate, freelancing.
► Nu cred că s-a schimbat nimic din punctul de vedere al funcţionalităţii marketingului digital, lucrurile funcţionează la fel, cel mult s-au inovat anumite aspecte, au apărut instrumente noi, userul a fost tentat cu canale noi de entertainment. Deci eu nu cred că s-a schimbat ceva post-pandemie în afară de faptul că anumite companii au internalizat anumite departamente şi mai departe au marjat pe canalele noi pe care le-au descoperit intern.
► Noi, la Tazz, nu am abandonat zona de reclamă outdoor pentru că este un canal pe care oamenii îl văd, intră în contact cu el.
Teodor Blidăruş, cofondator & CEO, Fintech OS
► Cred că o percepţie pe care o avem, şi o aveam şi noi acum trei ani, este că Europa Centrală şi de Est este în urmă, ceea ce nu prea este adevărat. Am fost invitat în Polonia şi m-au întrebat oamenii de acolo care ecosistem de fintech cred că este cel mai avansat. Din punctul acesta de vedere, cred că Londra este de departe cel mai avansat, dar cred că Europa Continentală este, din punctul meu de vedere, mult în faţa Statelor Unite şi Americii de Nord în general. Acolo este un teritoriu mult mai mare, piaţa este mai diversificată, sunt mulţi jucători în mid-market şi există o oportunitate să facă tranziţia. În schimb cred că în Europa Centrală şi, în general, în pieţe precum România şi Polonia se întâmplă foarte multă inovaţie. Sunt jucători care sunt importanţi la nivelul Europei Continentale. Sunt bănci care au un rol sistemic, adică balează pe un spectru destul de variat de produse financiare şi noi ne uităm la această piaţă ca fiind foarte importantă.
Horia Păcurar, director sucursală, CAPEX.com
► Românii sunt targetaţi de aceste companii false. Noi avem patru licenţe pe patru zone geografice diferite şi pot să spun că acest lucru se întâmplă peste tot. Văd asta şi în Spania, Germania şi în zona Golfului. Oamenii sunt uşor de păcălit.
► Utilizatorii trebuie să se uite în primul rând la cum este site-ul tradus în limba română. De obicei, un site fantomă va avea o limbă română foarte ciudată. În al doilea rând, utilizatorii trebuie să se uite la partea de jos a site-ului, la partea de autorizaţii şi reglementări.
► Un broker autorizat îşi va trece întotdeauna acolo cine îl reglementează, care este numărul licenţei, dacă are sau nu sucursale şi altele.
► Interesul în a utiliza platforma este aproape la acelaşi nivel pe piaţa europeană, problema este că în Spania, Germania, Italia vedem o comunitate de clienţi care au anumită experienţă, ştiu ce să întrebe, ştiu la ce să se aştepte, pe când în România există această dorinţă de tranzacţionare, o vedem peste tot, dar încă suntem în partea incipientă.
Cosmin Oţel, head of digital, Initiative
► Pandemia a însemnat foarte mult pentru tot ce înseamnă digital. Eu cred că am făcut un salt de vreo 5-10 ani prin această pandemie pe zona de digital. În România a ajutat foarte mult lipsa de mobilitate pentru anumite segmente care nu erau prietene cu comenzile online.
► S-a triplat expunerea pe smart TV-uri. Noua staţie de pe televizoare este YouTube sau altă platformă digitală. Dar putem observa şi o corelare între diverse medii.
► Eu cred că este foarte important să pui o monitorizare cât mai avansată. Noi punem mult accent pe treaba asta, atât în instrumentele de monitorizare, cât şi în modul de vizualizare a rezultatele, astfel încât dacă şi clienţii şi agenţia au acces în timp real se pot lua decizii inteligente rapid.
Florin Popa, business to business director, Orange România
► Cloudul guvernamental este de peste 300 mil. euro, doar componenta de infrastructură. Dacă timpul de implementare va fi extrem de limitat, având în vedere toate provocările aduse de criza de pe lanţurile logistice, de faptul că există întârzieri mari la producţia de echipamente datorită crizei microcipurilor, datorită inflaţiei galopante, există un risc foarte mare să existe un număr limitat de entităţi economice care să îşi asume astfel de proiecte.
► Vedem în continuare o îngrijorare din partea clienţilor cu care vorbim zilnic, dar vedem şi un apetit foarte bun pentru multe companii de a continua să se digitalizeze, să acceseze soluţii pentru businessul lor. Pentru noi rămâne o oportunitate foarte mare.
► Dacă vorbim despre noi ca operatori, PNRR nu mai este o variantă, dar cu siguranţă există alte surse pe care trebuie să le punem la dispoziţia operatorilor pentru a recupera decalajul în zone în care infrastructura nu poate fi susţinută din punct de vedere economic de către operatori.
Robert Bogdanffy, director, public affairs, ANIS
► Este important să luăm în considerare şi aspectele legale, şi aspectele de cybersecurity, să ne uităm la industrie. Vorbim foarte des despre PNRR, dar foarte rar despre cei care trebuie să implementeze acel PNRR. Dincolo de guvernanţi, cei care scriu proiecte, la un moment este nevoie de mână de lucru. Această mână de lucru vine din industrie.
► Anul trecut, ANIS a publicat un studiu realizat de Roland Berger, numit Studiul privind impactul industriei de software şi servicii IT în economia României. Mărimea industriei de software şi servicii IT în termeni de valoare adăugată brută prin impact, indirect şi indus era în jur de 6,2% în 2020.
► În ultimii cinci ani, industria de software a crescut aproape de trei ori mai repede decât economia naţională.
Mihnea Rădulescu, business director, Vodafone România
► Cred că de foarte mult timp discutăm despre oportunităţile pe care le avem ca ţară. Îmi place să numesc infinit nivelul de resurse financiare care este pus la dispoziţia României în acest moment, pentru că vorbim despre o rată de absorbţie a tuturor fondurilor europene, anul trecut de sub 1 mld. euro la nivelul întregii ţări.
► Numai din PNRR, România are la dispoziţie între 3 mld. euro şi 5 mld. euro pentru digitalizare. Peste aceşti bani se va adăuga şi o parte din fondurile multianuale care sunt în curs de negociere. Cred că aceste sume ne oferă o oportunitate cum nu am mai avut niciodată, dar trebuie să muncim pentru a le absorbi.
► Până în momentul acesta nu a fost cheltuit nici măcar 1 euro din PNRR pentru digitalizare. Aceasta este realitatea în care suntem. Dacă ne uităm la proiectele ieşite în licitaţie, cele pe care le putem numi proiecte dezvoltate 100% şi care aşteaptă să primească un executant, în afară de cloudul guvernamental sunt foarte puţine, aproape deloc.
