Restructurarea si liberalizarea industriei energetice a fost una dintre prioritatile de top si una dintre cele mai importante reusite ale guvernului bulgar in acest mandat, scrie Financial Times.
Bulgaria reprezinta o zona strategica pentru tranzitul gazului rusesc catre vestul Turciei, Grecia si restul statelor din Balcani. Tara detine, de asemenea, cea mai mare rafinarie petroliera din regiune.
Este un importator de produse energetice primare, dar si exportator de produse rafinate si energie in statele vecine.
Una dintre cele mai importante si curajoase decizii, si demararea procesului de privatizare, a fost luata de guvernul actual. Aceasta a fost decizia de vanzare a pachetului de 59% din actiunile complexului de rafinare Neftochim din Burgas companiei din Rusia Lukoil, in anul 2001.
Rafinaria, datand din perioada sovietica, cu o capacitate de prelucrare de 7 mil. de tone, este cea mai mare din Balcani. Dar pentru o lunga perioada din primul deceniu de dupa prabusirea comunismului a dus lipsa investitiilor si a fost secatuita de hoti de milioane de tone de produse rafinate.
Pentru Rusia, achizitia combinatului Neftochim a fost integrata in strategia mai cuprinzatoare a companiilor petroliere care viza cumpararea de rafinarii si sisteme de distributie din afara Rusiei pentru a amplifica valoarea adaugata rezultata din operatiunile din aval.
Avantajul pentru Bulgaria a fost furnizarea de petrol rusesc si investitiile extrem de necesare. In ciuda pretului redus de achizitie, de numai 100 mil. dolari, tranzactia nu a fost una ieftina.
Lukoil a preluat datoriile acumulate ale companiei de peste 400 mil. dolari si s-a angajat la investitii intr-un program de modernizare de un miliard de dolari, in scopul de a ridica nivelul calitativ al productiei si pentru ca rafinaria sa se poata conforma cerintelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. Imperativul pregatirii pentru aderarea la UE in 2007, a constituit cel mai important stimulent al schimbarii, spune Milko Kovacev, ministrul bulgar al energiei.
Cel mai mare impact a fost inregistrat in sectorul nuclear. Acesta asigura mai mult de 40% din productia de electicitate a tarii. Presata de UE, Bulgaria a acceptat pana la urma sa inchida in anul 2002, doua dintre cele mai mici si mai vechi reactoare nucleare, construite in era sovietica la Kozloduy, la malul Dunarii.
Bruxelesul a insistat si pentru inchiderea altor hidro-reactoare de 440 mil. wati inainte de intrarea in UE, desi Sofia a programat productia acestora pana in 2011. Guvernul a acceptat pana la urma inchiderea lor. Alte doua, unitati mai moderne, vor ramane in functiune.
In acelasi timp, guvernul a aprobat o strategie generala care urmareste inlocuirea capacitatilor nucleare existente cu un nou complex cu doua hidro-reactoare la Belene, la 50 de km de Kozloduy.
Constructia centralei energetice de la Belene va avea un cost estimat la 1,8-2 mld. dolari, iar alegerea companiei care il va construi va fi facuta in urmatoarele luni.
Printre firmele cu sanse mari in castigarea acestui contract se afla un consortiu de companii din Cehia condus de Skoda Praha, cu oferta constructiei unui reactor similar cu cel recent realizat la Temelin in Cehia, si un consortiu condus de rusii de la Atomstroi care include companiile Framatome din Franta si Siemens din Germania.
Oricare va fi castigatorul, reactoarele vor avea la baza cele mai recente standarde tehnologice si de securitate din Rusia si Europa, un rol cheie urmand sa-l aiba americanii de la Westinghouse, specializati in adaptarea reactoarelor rusesti.
Intre timp, carbunele va continua sa fie o materie prima importanta pentru productia de electricitate pana la intrarea in functiune al noului complex energetic. Guvernul a elaborat un plan pentru privatizarea retelelor de distributie energiei electrice si pentru constructia unui nou sistem de distributie a gazelor naturale pentru consumatorii industriali si cei individuali.
De asemenea, companiile Enel din Italia si Energy din SUA s-au angajat la investitii de peste 600 mil. euro pentru modernizarea termo-centralelor din estul Bulgariei.
Centralele pe baza de carbune furnizeaza 38% din productia de electricitate, iar cele hidro-electrice, care s-au dezvoltat in ultima perioada, intre 7 si 9%.
Tinand cont ca anual 18 mld. mc de gaz rusesc tranziteaza tara, Kovacev spera ca Bulgaria sa aiba un rol important in proiectul Nabucco al UE, de 4,4 mld. euro.
Acest proiect consta in realizarea unei conducte de 3.400 de km care se va intinde din campurile gazeifere din Iran si Asia Centrala pana in tarile vest-europene. Aceasta conducta va traversa Azerbaidjanul, Georgia si Turcia, si isi va continua drumul spre vest prin Bulgaria. marius.anton@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
