Pe 9 decembrie şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană se vor reuni pentru a discuta, printre altele, strategia de luptă anticriză. Cu toate acestea, cancelarul german Angela Merkel a declarat că summitul nu va aduce o soluţie definitivă crizei din zona euro, atenţionând că va trebui să treacă ani pentru ca problemele monedei unice să fie rezolvate, scrie EUobserver.
"Nu există răspunsuri simple sau rapide şi nici soluţia finală despre care se vorbeşte înainte de orice summit", a afirmat Merkel într-un discurs făcut la sfârşitul săptămânii trecute în faţa parlamentarilor germani. Totuşi, cancelarul a promis că va apăra euro, monedă pe care o consideră mai puternică decât fosta marcă germană, dar a avertizat că Europa trebuie să se pregătească de un "maraton" dur pentru recâştigarea credibilităţii pierdute în timpul crizei. Până acum, Merkel a rezistat presiunilor preşedintelul francez Nicolas Sarkozy de a stopa criza de pe pieţele obligaţiunilor prin măsuri radicale precum permiterea unei intervenţii rapide a BCE pe piaţa obligaţiunilor, scrie The Wall Street Journal. Merkel este adepta unui regim de durată de disciplină fiscală şi a modificării tratatelor europene pentru creşterea puterilor de control şi decizie a autorităţilor europene, ceea ce ar implica pentru state pierderea unei părţi din suveranitate. Sarkozy, în schimb, consideră că viitorul UE stă în cooperarea interguvernamentală, şi nu în transferul de putere spre Comisia Europeană. Cu toate acestea, ziarul Suddeutsche Zeitung scrie că Merkel ar putea accepta achiziţii mai ample de obligaţiuni de către BCE pentru a câştiga timp până la intrarea în funcţiune a mecanismelor de control bugetar la nivelul zonei euro.
Planul german pentru rezolvarea problemei datoriilor prea mari
Ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a prezentat detaliile unei propuneri pe care o va prezenta la summitul de pe 9 decembrie care prevede ca statele din zona euro cu datorii peste plafonul de 60% din PIB permis de legislaţia UE să creeze un fond special pentru sumele care sunt peste acest prag. Aceste datorii ar urma să fie rambursate în 20 de ani.
Totodată, ţările trebuie să se angajeze să adopte reforme pentru ca datoriile să nu mai depăşească nivelul maxim admis de reglementările UE. Propunerea a obţinut sprijinul cancelarului Angela Merkel.
"Avem nevoie de un astfel de fond în fiecare stat din zona euro. Fiecare ţară trebuie să transfere într-un fond special sumele datorate care depăşesc 60% din PIB şi să le plătească din veniturile fiscale. În decurs de 20 de ani, datoriile trebuie reduse la 60% din PIB", a declarat Schaeuble pentru Passauer Neue Presse.
O propunere iniţială din partea consilierilor economici independenţi ai guvernului german prevedea un pact european pentru un fond de până la 2.300 mld. euro, dar a fost respinsă ca nerealistă de Merkel.
Germania este împotriva oricărei responsabilităţi comune pentru datorii la nivelul zonei euro, argumentând că statele trebuie să îşi rezolve propriile probleme legate de datorii. Planul lui Schaeuble este deja respins de Austria.
FMI întăreşte trupele pentru Europa cu un ugandez, un pakistanez şi un chilian
Noul şef al operaţiunilor europene ale FMI Reza Moghadam a reformat departamentul prin numirea a trei adjuncţi, niciunul cetăţean al zonei euro, în condiţiile în care FMI se pregăteşte să se implice mai adânc în criza europeană, scrie Bloomberg.
"Toţi sunt economişti foarte buni, lideri intelectuali cu o experienţă vastă", spune Moghadam, numit în funcţie pe 16 noiembrie pentru a-l înlocui pe Antonio Borges, care a demisionat din "motive personale". Cei trei directori adjuncţi sunt Mahmood Pradhan, cetăţean britanic născut în Uganda, Aasim Husain, din Pakistan, şi Rodrigo Valdes, din Chile.
În zona euro, FMI acordă asistenţă financiară Greciei, Irlandei şi Portugaliei. Săptămâna aceasta FMI trebuie să aprobe deblocarea unei tranşe de opt mld. euro pentru Grecia, fonduri cruciale pentru ca statul să nu intre în incapacitate de plată.
Băncile centrale din zona euro ar putea acorda statelor din regiune împrumuturi de până la 200 mld. euro pentru combaterea crizei datoriilor prin intermediul FMI în cadrul unui plan de acţiune analizat de miniştrii de finanţe din zona euro, notează Bloomberg.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
