Prin angajamentele electorale, socialistul François Hollande şi actualul preşedinte Nicolas Sarkozy au distanţat Franţa de febra austerităţii care a cuprins Europa alimentată mai ales de dorinţa Germaniei de a întări disciplina bugetară.
Ambii finalişti ai cursei prezidenţiale au promis că vor lua măsuri de stimulare a economiei, cele mai răsunătoare fiind modificarea pactului bugetar, din partea lui Hollande, şi schimbarea statutului Băncii Centrale Europene, din partea lui Sarkozy, chiar dacă prin acestea lovesc în politicile celei mai mari economii europene.
Cu datoria de stat din zona euro la niveluri record, în pofida măsurilor de ajustare bugetară implementate de statele europene, este tot mai evident că austeritatea nu poate fi singura soluţie pentru criza europeană şi că majoritatea guvernelor sunt neputincioase în faţa turbulenţelor dacă nu iau măsuri de stimulare economică.
Hollande: "Austeritatea aduce disperare"
Hollande, care a câştigat la limită în faţa lui Sarkozy primul tur al alegerilor, a promis că va cruţa Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, de măsurile dure de austeritate de tipul celor implementate în Grecia şi că va reorienta Europa spre creştere economică dacă va fi ales preşedinte.
"Datoria mea cea mai mare este, şi ştiu că sunt privit de străinătate, să pun Europa înapoi pe drumul creşterii economice şi a ratei de angajare", a declarat socialistul duminică, după anunţarea rezultatelor preliminare ale alegerilor.
Spre deosebire de ultimul preşedinte socialist François Mitterand, Hollande, care nu a deţinut vreodată funcţii ministeriale, nu intenţionează să lanseze o campanie "blitz" de cheltuieli publice, cândva sinonimă cu politicile de stânga, scrie Thomson Reuters.
El s-a angajat în schimb să echilibreze treptat finanţele publice, insistând pe creşterea taxelor, în special pe cele aplicate bogaţilor, pentru finanţarea cheltuielilor publice prioritare precum cele din educaţie şi protecţie socială. Planul de luptă al lui Hollande prevede că Franţa va elimina până în 2017 deficitul bugetar, de 5,2% din PIB anul trecut (limita acceptată de UE este de 3% din PIB). Sarkozy intenţionează să aducă Franţa pe deficit zero până în 2016, ceea ce ar însemna presiuni mai mari pe reducerea cheltuielilor.
Pentru stimularea activităţii companiilor, Hollande a propus impozitarea acestora în trepte, în funcţie de mărime, măsură rar întâlnită în Europa.
Hollande este conştient că austeritatea în stil grec, fără un plan complementar de stimulare economică, ar fi distructiv prin reducerea activităţii economice şi, prin urmare, a veniturilor statului. Şi datele economice par să-i dea dreptate. Datoria de stat din zona euro a crescut de la 85,3% din PIB în 2010 la nivelul record de 87,2% din PIB anul trecut din cauza împrumuturile luate de guverne pentru a acoperi deficitele bugetare şi programele de finanţare externă acordate unor ţări, dar şi a încetinirii activităţii economice.
"Austeritatea aceasta de peste tot aduce disperare tuturor", a spus socialistul.
Sfidarea Germaniei
Hollande a promis, de asemenea, că dacă va fi ales preşedinte, va renegocia pactul fiscal impus Europei de Germania cu sprijinul Franţei şi la care au aderat 25 din cele 27 de ţări din UE, excepţiile fiind Cehia şi Marea Britanie.
"Primul punct de negociere va fi crearea de noi stimulente fiscale pentru creştere, pe termen scurt nu atât eurobonduri, cât «obligaţiuni de proiect» pentru finanţarea proiectelor de creştere ale UE", a spus socialistul într-un interviu acordat revistei Time. Hollande vrea, de asemenea, ca pactul să garanteze că Banca Europeană pentru Investiţii va face împrumuturi pentru sprijinirea companiilor mici şi mijlocii cu înclinaţie spre inovaţie. El va cere, de asemenea, ca fondurile structurale care deja există şi nu sunt folosite să fie angajate în stimularea economiei, inclusiv pentru ţări precum Grecia sau Spania.
Hollande sugerează, totodată, ca statutul Băncii Centrale Europene să fie schimbat pentru a permite instituţiei să achiziţioneze obligaţiuni suverane de pe piaţa primară.
"Ar fi mult mai simplu dacă banca centrală va putea finanţa direct datoriile statelor", a spus el.
Sarkozy: "O Europă care nu-şi apără cetăţenii este terminată"
De mandatul BCE, apărat cu străşnicie de Germania, aliatul tradiţional al Franţei, s-a legat şi Sarkozy. El propus ca banca să primească prerogative pentru stimularea economiei şi nu să se rezume doar la supravegherea inflaţiei. Berlinul a respins prompt propunerea. De altfel, Sarkozy a făcut din extinderea rolului BCE o problemă centrală a campaniei electorale din 2007 şi a insistat asupra ei până în decembrie 2011, când a stabilit cu cancelarul german Angela Merkel că nu va face comentarii care să lovească în independenţa instituţiei, notează Bloomberg.
Pentru a proteja companiile franceze şi pe cele europene de protecţionismul din străinătate, preşedintele a promis că va insista asupra unui proiect, "Cumpără fabricat în Europa", care va rezerva contractele publice pentru companiile europene în lipsa reciprocităţii. Un astfel de proiect a fost deja propus de Comisia Europeană.
"O Europă care nu-şi apără cetăţenii este terminată, o Europă care-şi deschide pieţele fără reciprocitate este terminată", a declarat Sarkozy.
Analiştii îndeamnă însă la prudenţă în privinţa promisiunilor electorale.
"Nu ar trebui să fim foarte atenţi la promisiunile de campanie ale celor doi candidaţi, deoarece acestea vor fi uitate mai devreme sau mai târziu", a atenţionat analistul politic Stelian Tănase.
Cum vrea Hollande, candidatul cu cele mai mari şanse la preşedinţia Franţei, să stimuleze economia franceză
echilibrarea finanţelor publice până în 2017;
se opune unei politici fiscale bazate doar pe austeritate şi a promis că va renegocia pactul fiscal european pentru a include prevederi referitoare la şomaj şi creştere economică;
măsuri de reducere a deficitului bugetar care includ eliminarea scutirilor de taxe pentru bogaţi, impozitarea cu 75% a celor care câştigă mai mult de un milion de euro pe an şi cu 45% a celor cu câştiguri de peste 150.000 de euro. Hollande intenţionează, de asemenea, să limiteze remuneraţiile executivilor la de 20 de ori salariul mediu şi tăierea salariului preşedintelui;
crearea a 150.000 de locuri de muncă sprijinite de stat pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor şi înfiinţarea a 60.000 de locuri de muncă în educaţie;
limitarea exceselor financiare prin separarea activităţilor de investment banking de cele de retail banking, interzicerea produselor financiare toxice, limitarea bonusurilor, crearea unei agenţii de rating europene, stoparea operaţiunilor bancare din paradisurile fiscale;
sprijină crearea unei bănci de investiţii de stat pentru sprijinirea afacerilor mici;
introducerea unui impozit în trepte pentru companii, de 35% pentru cele mari, de 30% pentru întreprinderile mijlocii şi de 15% pentru cele mici.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
