Confiscarea economiilor din băncile cipriote trage un semnal de alarmă pentru deponenţi, care se confruntă acum cu riscul ca depozitele bancare să devină o nouă bază de impozitare pentru viitoarele taxe pe avere din Europa, se arată într-un raport al băncii americane Goldman Sachs.
Planul de salvare al Ciprului, care include pe lângă bailoutul de 10 miliarde euro şi impunerea unei taxe speciale pe depozitele bancare, a stârnit temeri în rândul populaţiei Europei. În pofida asigurărilor oficialilor, cetăţenii europeni nu mai au nicio certitudine că liderii UE nu vor lua aceleaşi măsuri şi în cazul în care sistemul bancar al unei ţări mai mari din zona euro va avea nevoie de ajutor.
Potrivit analiştilor de la Goldman Sachs, deponenţii se confruntă cu două probleme. Prima vizează la posibilitatea ca economiile lor să fie utilizate pentru salvarea sistemului bancar, iar cea de-a doua se referă la faptul că sumele economisite ar putea reprezenta o bază pentru impozitul pe avere.
Deoarece tendinţa în actuala criză pare să fie ca sectorul privat să intervină în bailout-urile bancare din zona euro, o situaţie relativ favorabilă pentru stat, care nu îşi majorează datoria acoperind întreaga sumă necesară, deponenţii din ţările de la periferia Europei nu sunt deloc convinşi că odată cu cazul Ciprului nu s-a creat un precedent care se poate repeta oricând.
Analiştii Paolo Batori şi Robert Tancsa de la banca Morgan Stanley le-au explicat clienţilor instituţiei că „succesul implementării programului de taxare a depozitelor bancare va avea un efect pozitiv asupra obligaţiunilor de stat ale Ciprului, fiindcă datoria se va reduce mai mult decât estimările, minimizând astfel riscurile unei restructurări în viitorul apropiat”.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
