Cand Aluminium Corporation of China a cumparat luna trecuta 9% din actiunile Rio Tinto, compania detinuta de statul chinez a avut numeroase realizari in premiera. Nu numai ca era cea mai mare investitie in strainatate a unui grup chinez, ci era si cea mai mare cumparare de actiuni de dinaintea unei preluari din istoria bursei londoneze. Cu toate acestea, in timp ce atentia era indreptata spre semnificatia acestei achizitii, avand in vedere eforturile BHP Biliton in vederea cumpararii Rio Tinto, aceasta miscare a indicat startul unei noi tendinte - revolutia ce se pregateste in sectorul de stat din China si care a produs o noua generatie de companii cu ambitii la scara mondiala.
Acum un deceniu, sectorul de stat din China era in pragul unui dezastru economic. Dupa criza financiara din Asia, in anul 1997, marjele de profit ale companiilor de stat din China au ajuns aproape de zero, iar majoritatea au inregistrat pierderi uriase. Guvernul nu avea alta solutie decat sa demareze un program agresiv de lichidari care a lasat milioane de oameni fara un loc de munca.
In aceasta perioada, in mijlocul dezbaterilor privind un "model al Chinei" de dezvoltare economica care implica un rol mai important pentru stat, soarta companiilor publice din China ar putea schimba termenii discutiei.
Unul din testele cele mai interesante va fi in industria producatoare de automobile. Companiile chineze au crescut rapid si au ajuns sa detina 26% din una dintre cele mai competitive piete auto ale lumii si a doua ca marime.
A cincea companie pe plan local, care detroneaza Nissan, Ford si Hyundai, este Chery Automobile. Aceasta s-a bucurat de sprijinul guvernului in ce priveste obtinerea de fonduri si de terenuri, insa a dovedit ca are abilitati de marketing si a demonstrat un control perfect al costurilor. Chery a impresionat industria si prin investitiile mari pe care le-a facut pentru a-si mari capacitatea. "Chery arata si actioneaza ca o companie privata", spune Michael Dune director de management la firma de consultanta JD Power.
China primeste foarte multe investitii in industria siderurgica, insa liderul de piata este compania de stat Baosteel. Chinalco, o alta companie de stat, a devenit foarte rapid unul dintre producatorii de aluminiu de top la nivel mondial si intentioneaza sa se extinda la nivel international.
Shanghai Electric este intr-o competitie din ce in ce mai stransa cu Mitsubishi si Marubeni in construirea de noi centrale electrice in Asia. Cele doua companii producatoare de nave, China Shipbuilding Industry Corporation si China Shipbuilding Corporation, se extind rapid si incep sa ajunga din urma competitorii coreeni si japonezi.
Unele imbunatatiri ale sectorului privat reflecta reformele facute de guvern. Multe companii de stat si-au listat cel putin o parte din actiuni la bursa, expunandu-se influentei actionarilor.
"Competitia companiilor de stat in a atrage directori executivi de top este din ce in ce mai stransa. Numerosi manageri chinezi de companii multinationale au ales sa lucreze in sectorul de stat", a spus David Michael, sef al Boston Consulting Group in China. Guvernul a incercat sa se asigure ca marile companii pe care le detine si care sunt competitive la nivel global au aceeasi prestatie si la nivel national. Cand Chinalco a cumparat actiuni la Rio, ea a primit aprobarea unei agentii guvernamentale numai dupa ce a licitat alaturi de alte companii de stat, printre care si Baosteel si Shenhua, cele mai mari companii miniere din China.
Anul trecut, Singapore Airlines a fost de acord sa cumpere 15,7% din compania aeriana China Eastern, care este inca sub controlul statului, insa are un numar de actiuni listate la bursa atat in Shanghai, cat si in Hong Kong. Guvernul chinez a aprobat aceasta achizitie.
Air China intentiona sa isi uneasca fortele cu China Eastern pentru a crea un grup multinational, asa ca a criticat in mod public tranzactia si a facut lobby pentru ca actionarii Eastern China sa voteze impotriva acesteia. "Oriunde ne duceam, parea ca Air China fusese acolo deja", spune Li Fenghua, presedintele China Eastern. Investitorii au respins tranzactia dupa ce Air China le-a promis o oferta mai generoasa, insa pana acum oferta sa nu a fost acceptata de China Eastern. Reformele politice explica numai o parte din succesul companiilor. Conform spuselor lui Andrew Grant, seful firmei McKinsey in China, multe companii de succes de acolo au o structura pe care el o numeste "hibrida", avand atat trasaturile unei companii de stat, cat si cele ale uneia private. Cele mai bune companii de stat sunt puternice datorita guvernului, insa au destula independenta pentru a fi conduse asemeni celor private. Pe de alta parte, companiile private de succes, cum ar fi producatorul de echipamente de telecomunicatii Lenovo, au avut de castigat de pe urma legaturilor stranse cu guvernul. "Incepem sa vedem dezvoltarea unei dinamici foarte interesante in sectorul de stat si sunt foarte optimist in ce priveste unele dintre aceste companii", spune Grant.
Managerii de top ai acestor companii sunt delegati politic si pot fi fortati sa isi schimbe locul de munca la intervale regulate. Un caz celebru in industria de telecomunicatii, la finele anului 2004, guvernul a schimbat directorii China Telecom, China Mobile si China Unicom fara vreun preaviz. Desi nivelul de conducere al companiilor s-a imbunatatit, investitorii se plang adeseori de lipsa de transparenta, in special in privinta transferurilor de active intre companiile listate la bursa si grupurile-mama detinute de stat.
In plus, pentru autoritatile chineze exista numeroase dezavantaje economice ale cresterii puterii companiilor de stat. Desi sectorul privat a crescut rapid in ultimii ani, sectorul de stat controleaza inca marea parte a pietei.
Cresterea puternica de pe bursa chineza a fost si ea in beneficiul companiilor de stat. Cele mai mari 12 oferte publice initiale de anul trecut din Shanghai au fost toate facute de companii de stat si insumau 85% din totalul capitalului acumulat.
Shen Minggao, economist la Citigroup in Beijing, afirma ca aceasta crestere a ultimei perioade a afectat economia in mai multe feluri, oferind majoritatea beneficiilor cresterii acesteia din urma companiilor de stat, sub forma unui profit crescut, in timp ce angajatii de rand nu castiga foarte mult.
Statul a fost principalul beneficiar al cresterii preturilor actiunilor companiilor de stat, dat fiind ca majoritatea acestora au numai o parte din actiuni listate la bursa - 4% in cazul Commercial Bank of China. "Statul a devenit mai bogat, nu consumatorii, de pe urma dezvoltarii acestor companii. Contribuabilii se bucura numai de o mica parte din castigul enorm", a spus Shen.
Guvernul chinez stabileste pretul petrolului vandut in tara, lucru care creeaza o mare presiune pentru companiile producatoare - PetroChina, Sinopec si CNOOC - cand pretul international creste. PetroChina are, de peste un deceniu, operatiuni in Sudan si uneori a vandut mai mult petrol din Sudan in Japonia decat pe piata domestica. Zhu Feng, profesor la Universitatea din Beijing, spune ca "firmele chineze producatoare de petrol si multe alte asemenea companii din Sudan au avut castiguri, nu oamenii care lucreaza acolo sau tara din care provin".
Pentru Partidul Comunist aflat la putere, avantajele politice ale dezvoltarii companiilor de stat depasesc orice costuri legate de pastrarea lor la nivelul cel mai inalt al economiei. Pentru a-si mentine influenta, partidul are nevoie de un sector de stat puternic, ce poate echivala cu o clasa antreprenoriala. Riscul este insa ca cele mai puternice companii ar putea sa ajunga sa dicteze singure strategia politica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
