Scumpirea petrolului a determinat deja o serie de schimbari in industria auto si in sectorul transporturilor aeriene, punand, in acelasi timp, presiune asupra cercetarilor de descoperire a unor noi rezerve de petrol, dar si a unor resurse alternative de energie, scrie The Wall Street Journal.
Explozia pretului petrolului a creat o serie de provocari pentru natiunile sarace, in timp ce producatorii din Orientul Mijlociu, Rusia si Venezuela profita de aceasta situatie extinzandu-si influenta la nivel mondial. Mai mult, pretul ridicat al carburantilor i-ar putea determina pe unii americani sa renunte la automobile, din moment ce o parte a celor cu venituri reduse si care locuiesc in afara marilor orase cheltuiesc o mare parte din salariu doar pentru a ajunge la locul de munca cu masina personala.
Nimeni nu poate spune cu exactitate pana unde va continua ascensiunea pretului petrolului, dar majoritatea analistilor sunt de acord cu faptul ca perioada de 20 de ani in care petrolul s-a mentinut la un nivel foarte scazut nu mai reprezinta altceva decat istorie. Cererea globala de petrol nu da semne de incetinire, in timp ce descoperirile de noi rezerve nu sunt deloc impresionante, ceea ce-i determina pe unii sa considere ca ascensiunea pretului petrolului nu se va opri foarte curand.
Unii analisti spun insa ca speculatorii sau un declin al economiei americane sau chineze ar putea determina chiar o scadere a a preturilor. Cu toate acestea, la inceputul anului pretul petrolului a spart pragul de 100 de dolari pe baril, ceea ce pune si mai multa presiune asupra economiei americane, deja slabita de criza pietei ipotecare. Chiar daca a revenit in jurul valorii de 90 de dolari, pretul petrolului ar putea ajunge anul acesta, conform multor analisti si experti in domeniu, pana la un pret de 200 de dolari pe baril.
Ascensiunea petrolului a determinat insa schimbari spectaculoase in Orientul Mijlociu, unde marii producatori precum Arabia Saudita sau Emiratele Arabe Unite isi folosesc profiturile de miliarde de dolari pentru a-si modifica radical intreaga infrastructura, de la construirea de cai rutiere, scoli si aeroporturi si pana la construirea unor unor intregi orase noi.
Valoarea hidrocarburilor exportate de state din zona Orientului Mijlociu anul acesta ar putea ajunge pana la 150 mld. dolari, de partru ori peste nivelul inregistrat in 2001, estimeaza Fondul Monetar International.
Bunastarea de care se bucura tarile din regiune i-a determinat pe bancherii loviti de criza financiara internationala sa alerge spre acestea, incheind o serie de tranzactii importante. Firma de cercetare McKinsey&Co estimeaza ca investitiile mondiale realizate cu bani proveniti din petrol se ridica la 3.800 mld. dolari. Autoritatea pentru Investitii din Abu Dhabi, care detine active de aproximativ 900 mld. dolari, se afla printre cei mai importanti actori de pe piata financiara internationala - avand aceeasi marime cu Banca Japoniei.
De exemplu, statul Abu Dhabi a cumparat recent un pachet de actiuni in cadrul bancii americane Citigroup, in schimbul caruia a platit 7,5 mld. dolari. Aceasta actiune a fost menita a reface rezervele de lichiditate ale bancii de investitii, grav afectata de criza americana. Mai mult, in ultimii trei ani, state precum Bahrein, Kuwait, Oman, Arabia Saudita sau Emiratele Arabe au cheltuit peste 124 mld. dolari pentru achizitia unor companii straine.
Acest val de bunastare generata de veniturile din petrol a afectat in mod brutal influenta Statelor Unite. Banii proveniti din petrol au ajutat la cresterea influentei Rusiei lui Vladimir Putin, care si-a permis sa se situeze in opozitie cu statele vestice in nenumarate randuri, in cazul unor probleme precum independenta Kosovo sau construirea de catre americani a unui sistem antiracheta in Europa.
De asemenea, cresterea pretului petrolului a slabit puterea administratiei Bush de a folosi presiunile financiare in incercarea de a determina Iranul sa renunte la programul sau nuclear. China, dorind sa-si asigure o serie de cai de acces la resurse energetice, si-a asigurat Iranul ca partener comercial, iar veniturile din petrol au ajutat economia iraniana si au intarit puterea guvernului.
In Khartoum, odata capitala "somnoroasa" a Sudanului, se inalta acum zgarie-nori de-a lungul Nilului, din moment ce resursele petroliere atrag ca un magnet investitorii din Asia si Golful Persic. Sudanul, acuzat de Washington ca sprijina grupuri teroriste si ucide civili in regiunea Darfur, a fost afectat ani la rand de sanctiunile economice impuse de Statele Unite. Aceste restrictii au inceput insa sa aiba un efect din ce in ce mai limitat acum.
Probabil, tara care isi va folosi cel mai agresiv noua pozitie datorata veniturilor din petrol va fi Venezuela, care sub conducerea lui Hugo Chavez a inceput deja sa acorde discount-uri statelor sarace din America de Sud, oferind petrol la preturi speciale Cubei lui Fidel Castro.
Totusi, pana acum industria americana a reusit sa amortizeze impactul cresterii pretului petrolului, dar economistii se tem ca acest fenomen nu mai poate continua mult timp. Producatorii de automobile, de exemplu, au acum mai multe motive pentru a se teme de cresterea pretului petrolului decat aveau in 1970, cand preturile ridicate ale carburantilor au insemnat o criza de proportii pentru marii producatori din Detroit. Cresterea pretului petrolului a determinat autoritatile politice sa militeze pentru noi standarde de eficienta in cazul consumului de carburanti si sa actioneze in directia adoptarii unor masuri care sa descurajeze folosirea automobilelor personale, precum taxele percepute de autoritatile londoneze pentru navetistii care traverseaza zone aglomerate.
Astfel de idei sunt din ce in ce mai bine percepute, avand in vedere temerile conform carora automobilele alimentate cu benzina contribuie semnificativ la schimbarile climatice. Organizatiile preocupate de schimbarile climatice si-au gasit astfel un sprijin in grupurile politice conservatoare, al caror principal obiectiv este reducerea dependentei fata de petrolul furnizat de natiunile instabile.
In cadrul industriei aeriene se trageau inca de acum cativa ani semnale de alarma, care aratau ca o mare parte a companiilor de profil ar putea falimenta daca pretul petrolului depaseste 45 de dolari pe baril. Cu toate acestea companiile s-au dovedit adaptabile, renuntand la aeronavele vechi, ridicand costurile unei calatorii si reducandu-si cheltuielile operationale. Insa, in cazul in care ascensiunea pretului barilului de petrol va continua o vreme realtiv indelungata, transportorii aerieni ar putea inregistra un soc semnificativ.
In acelasi timp, situatia existenta determina si o accentuare a competitiei intre companiile producatoare de petrol, o extindere agresiva inregistrand companiile de stat din Rusia, China si India, care se lupta pentru resursele existente dincolo de granitele lor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
