Cum se asigură Ungaria şi Polonia că vor avea un viitor în agricultură: reţele de ferme educaţionale supravegheate de stat şi investiţii în şcoli agricole

Agricultura ma­ghia­ră va avansa până la sfârşitul deceniu­lui printre primele trei în lume, iar pentru aceasta guvernul maghiar lucrează la o nouă strategie econo­mică, spunea în toamnă la un post de radio proguvernamental István Nagy, ministrul agriculturii din Ungaria.

Dar, până la a ajunge acolo, Ungaria trebuie să ajungă din urmă Polonia, unul din cei mai mari ex­portatori de alimente din Uniunea Europeană, a declarat mai recent un secretar de stat responsabil cu industria alimentară ungară.

Însă nici Polonia, nici Ungaria şi nicio altă ţară europeană nu pot avea un viitor în agricultură şi în sec­toarele conexe dacă nu are fermieri tineri. Peste tot în Europa fermierii veterani, cu experienţă, se plâng că tinerii nu mai sunt intere­saţi de agri­cultură, de munca în aer liber, la câmp şi în fermele cu ani­male. O parte a problemei, spun unii specia­lişti, ţine de educaţie şi învăţământ. De aceea, în Polonia tendinţa este ca un număr tot mai mare de şcoli agricole să fie incluse într-o reţea specială administrată de ministerul agriculturii şi dezvol­tării rurale.

În prezent, reţeaua naţională in­clude peste 60 de unităţi şi se extin­de de la an la an. Ministerul agricul­turii poate oferi astfel şcolilor agri­cole finanţare şi posibilitatea de a coopera cu ferme funcţionale, cu angajatori şi antreprenori şi de a face schimb de experienţă cu insti­tuţii de învăţământ străine.

O altă tendinţă în Polonia sunt fermele educaţionale private, unde copiii, elevii şi studenţii pot învăţa ce înseamnă agricultură şi cum ajunge pâinea sau brânza pe mesele familiilor lor, iar fermierii pot obţine venituri suplimentare. În Ungaria, guvernul a anunţat resurse fără precedent pentru industria agro-alimentară. Scopul este dublarea proporţiei de companii din industria alimentară care produc pentru export, a spus la conferinţa Portfolio AgroFood 2024 secretarul de stat Márton Nobilis. De asemenea, guvernul va aloca un miliard de forinţi (6,4 milioane de euro) pentru înfiinţarea de ferme educaţionale. Banii vor veni sub formă de granturi acordate unui număr de 19 instituţii în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală pentru dezvoltarea pregătirii vocaţionale agricole, a explicat zilele trecute ministrul Nagy. Fondurile vor fi puse la dispoziţia centrelor de pregătire vocaţională, universităţilor şi liceelor pentru ferme educaţionale şi institutelor de cercetare ale statului pentru achiziţionarea de utilaje şi echipamente, dezvoltarea infrastructurii  şi moderizarea instalaţiilor electrice cu tehnologie verde. Ministrul apreciază că transferul de cunoştinţe prin fermele educaţionale contribuie direct la îmbunătăţirea competitivităţii, a sustenabilităţii, a consumului mai eficient de resurse şi ocrotirea mediului. Guvernul vine cu o astfel de măsură în condiţiile în care sectorul agricol al Ungariei rămâne fără oameni, companiile mari fiind obligate astfel să angajeze muncitori străini. Cu toate acestea, exporturile agricole ale Ungariei au înregistrat o creştere record anul trecut, valoarea lor ajungând la 13,4 miliarde euro. Agricultura a contribuit în 2023 cu 38% la excedentul din comerţul extern al ţării. Produsele procesate au reprezentat 74% din exporturile sectorului agricol. Spre comparaţie, exporturile industriei agro-alimentare poloneze s-au ridicat anul trecut la aproape 52 de miliarde de euro, un nivel record. Peste 70% din ele s-au dus pe pieţele din Uniunea Europeană. Fermierii polonezi au obţinut cele mai mari venituri din exportul de carne, produse din carne şi animale vii, potrivit statisticii oficiale. Tot anul trecut, Complexul Şcolar Agricol din satul polonez Smolajny a sărbătorit ceva special. Instituţia, cu o vechime de peste 60 de ani, a prezentat proiectul noii sale clădiri centrale. În plus, şcoala agricolă, o instituţie administrată de guvern, va primi dotări noi, scrie Gazeta Olsztynska. Complexul va include dormitoare pentru 100 de persoane,  o sală de sport, o pistă de alergare, grajduri pentru cai cu spaţiu pentru călărie acoperit, facilităţi pentru incubatoare şi creşterea păsărilor, ţarcuri pentru animale de fermă mari, un garaj pentru utilaje agricole mecanizate, un depozit pentru fân şi nutreţuri, o centrală pe biogaz şi săli de predare. Şcoala de la Smolajny este doar una din instituţiile de învăţământ cu specific agricol în modernizare din Polonia. În aprilie în reţeaua de şcoli agricole conduse şi administrate de guvern erau 63 de unităţi, împărţite în mai toate judeţele ţării, iar numărul lor creşte prin acorduri încheiat de ministerul agriculturii cu autorităţile locale. Pe lângă acestea, există ferme educaţionale, conduse de locuitorii satelor şi o soluţie nouă pentru ca aceştia să obţină un ban în plus. Activitatea acestor ferme implică găzduirea de grupuri, mai ales copii şi adolescenţi, şi antrenarea lor în activităţi educaţionale cu specific agricol, de profesii tradiţionale, meşteşugărit sau cultură tradiţională. Prin urmare, este vorba de iniţiative private, dar supravegheate şi popularizate de Centrul de Consiliere în Agricultură din Brwinów, oraş de lângă Varşovia. Este o instituţie guvernamentală care are circa 3.500 de consilieri de teren. Iar reţeaua de ferme educaţionale pe care centrul o conduce a ajuns la aproape 300 de unităţi în 2023.