Randamentele obligaţiunilor spaniole şi italiene cu scadenţala zece ani au atins ieri noi maxime istorice de 6,45%, respectiv6,24%, îndreptându-se spre nivelul de 7%, considerat de majoritateaanaliştilor ca nesustenabil.
Situaţia tensionată de pe pieţe l-au făcut pe ministrul italiande finanţe Giulio Tremonti să organizeze ieri o întâlnire deurgenţă cu reprezentanţi ai puterii şi ai băncii centrale, iar pepremierul spaniol José Luís Zapatero să îşi amâne concediul.
Rămân fără bani
Pentru a agrava şi mai mult situaţia, banca americană J.P.Morgan Chase a indicat într-o notă către investitori că "Italia şiSpania vor rămâne fără lichidităţi în septembrie 2011 şi respectivfebruarie 2012 dacă pierd accesul pe pieţele financiare". Bancaavertizează, de asemenea, că îngrijorările legate de lichidităţilede care dispune Italia ar putea atrage statul într-o "spiralănegativă care se autosusţine". Cu alte cuvinte, dacă Italia nu vinecu asigurări privind soliditatea situaţiei financiare, va intraîntr-un cerc vicios pe pieţele financiare din care cu greu va puteaieşi.
Italia are un nivel redus al datoriei private şi a evitat bulelede pe piaţa creditului, dar are o economie care stagnează şicare-şi pierde constant competitivitatea, notează The Telegraph.Italia are, pe de altă parte, cea mai mare datorie din zona euroraportată la PIB, de 120% din PIB, după cea a Greciei, de 143% dinPIB. Instabilitatea politică din interiorul coaliţiei deguvernământ şi înăsprirea politicii monetare de către BancaCentrală Europeană nu face decât să complice problemeleItaliei.
Spania nu va avea probleme de finanţare până anul viitor, spunanaliştii J.P. Morgan, dar soarta acestui stat va depinde,probabil, de ceea ce se va întâmpla cu Italia.
"Credem că soarta celor două ţări este legată. Este greu deimaginat că doar una dintre ele va pierde accesul la pieţe",menţionează economiştii băncii.
Se împrumută scump ca să dea credite ieftineGreciei
Problemele de pe pieţe ale Spaniei şi Italiei complică şiparticiparea acestora la salvarea Greciei. Toate ţările din zonaeuro s-au angajat să participe la următoarea tranşă, dinseptembrie, din ajutorul stabilit anul trecut pentru statul elen.Grecia ar trebui să primească împrumuturi bilaterale de 5,8 mld.euro de la membrii zonei euro şi de 2,2 mld. euro de la FMI, scrieagenţia de presă Thomson Reuters. Însă creşterea costurilor deîmprumut va face ca preţul la care Italia şi Spania se împrumută depe pieţe să fie mai mare decât cel stabilit pentru a împrumuta apoiGrecia.
De asemenea, pe piaţa CDS-urile (contracte credit default-swap),costurile asigurării datoriilor spaniole şi italiene împotrivaintrării în incapacitate de plată au atins noi maxime.
Bursele au pierdut 10% faţă de maximul dinfebruarie
Bursele europene, inclusiv Bursa de Valori Bucureşti, au scăzutcu 10% de la maximul acestui an, în condiţiile în care crizadatoriilor din zona euro şi rezultatele slabe ale companiilor îiîndepărtează pe investitori, scrie Bloomberg.
Evoluţiile negative ale acţiunilor băncilor, asigurătorilor şicompaniilor de tehnologie sunt factorii principali care aucontribuit la scăderea de 10% a indicelui Stoxx Europe 600 de lamaximul ultimilor doi ani şi jumătate atins pe 17 februarie.Indicele a pierdut 5% din valoare de la începutul anului.
Acţiunile UniCredit, cea mai mare bancă italiană, au scăzut cu40% în această perioadă, iar titlurile Commerzbank, a doua mareinstituţie de credit germană, au picat cu 47%. În Grecia, titlurileEFG Eurobank şi cele ale National Bank of Greece au scăzut cu 41%,respectiv 39%.
Numărul companiilor care au raportat rezultate sub estimărileanaliştilor este mai mare decât în orice alt sezon din ultimiicinci ani. Aproximativ 52% din companiile indicelui Stoxx 600 auanunţat rezultate sub cele anticipate.
Atena are planuri ambiţioase şi vrea să vândă o companiela fiecare 15 zile
Grecia a început să pună în aplicare cel mai vast program devânzări de active din istoria Europei de Vest, în care Atena sperăsă efectueze o tranzacţie la fiecare 15 zile, scrie The Guardian.Guvernul de la Atena a început să-şi aleagă consilierii pentrupunerea în practică a programului de privatizări.
"Ţinta noastră este clară, este aceea de a genera 1,7 miliardede euro din privatizări până la sfârşitul lunii septembrie şi 5miliarde de euro până la finele anului", a declarat ministrul grecde finanţe Evangelos Venizelos(foto).
După ce şi-a asigurat un al doilea pachet de ajutor pentrusprijinirea unei economii dependente de fonduri din exterior pentruplata pensiilor şi salariilor din sectorul public, Atena a grăbitritmul cu care lucrează la un program de vânzare de active de stat,printre care proprietăţi imobiliare, şi privatizări de companiifără implementarea căruia creditorii internaţionali ai Greciei auavertizat că nu vor elibera următoarea tranşă din ajutor dinseptembrie. Programul de vânzare de active de stat ar trebui săaducă 50 de miliarde de euro până în 2015.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
