De la mijlocul lunii august, contractele futures pe aur tranzactionate in New York au urcat cu 42%. Dupa ce banca centrala a SUA (Fed) a redus rata de referinta, impingand dolarul in jos, pretul aurului si-a accelerat cresterea, , scrie cotidianul de business The Wall Street Journal.
Istoric, cei mai entuziasti cumparatori de aur au fost investitori din tari ca India, unde increderea in banci nu este intotdeauna foarte mare, iar monedele pot fi instabile.
Astazi, o clasa complet diferita sta la baza cresterii pretului aurului: investitorii foarte mari si managerii de fonduri care evitau candva investitiile in aur. Acestia spera ca prin achizitionarea de aur vor putea atenua efectele inflatiei, unei posibile recesiuni, ale scaderii dolarului si fluctuatiilor preturilor la actiuni.
"In ultimii ani am asistat la o schimbare fundamentala a atitudinii investitorilor occidentali fata de pietele aurului", a spus Paul Walker, CEO al firmei de cercetare in domeniul metalelor pretioase GFMS.
Investitorii pariaza pe ceea ce a fost timp indelungat o investitie nerentabila. Dupa ce au atins 847 de dolari pe uncie in ianuarie 1980, contractele futures pe aur au scazut timp de aproape 20 de ani, ajungand la 253 de dolari in august 1999, adica au avut o scadere de 70%. Preturile nu au inregistrat modificari spectaculoase pana in 2001. De atunci, preturile au inregistrat mai mult de o triplare, dar nu au depasit recordul din 1980 pana in acest an.
Aurul nu a reprezentat o protectie solida impotriva inflatiei. Pentru a tine pasul cu inflatia, contractele futures pe aur ar trebui sa se situeze la peste 2.228 de dolari in prezent.
Unii considera ca acesta este un semn al potentialului de crestere a aurului si anticipeaza ca acesta va depasi pragul de 1.000 de dolari in acest an.
Interesul reinnoit al investitorilor fata de aur indica in ce masura sentimentul de neliniste l-a inlocuit pe cel de optimism. Anii '90 au marcat o perioada de speranta privitoare la revolutia IT, scaderea inflatiei si inlesnirea circulatiei capitalului pe plan global, toate intr-o lume pasnica, dominata de Statele Unite.
Astazi, optimismul este umbrit de terorism, razboaie, scaderea prestigiului Statelor Unite, un bubble al actiunilor tehnologice urmat de unul al pietei imobiliare si transformarea Chinei si Indiei in puteri economice. Interesul investitorilor fata de aur reflecta poate scaderea increderii acestora in sistemul financiar american si intr-un dolar puternic. Un avantaj al aurului, spune Marc Stern, director de investitii in cadrul Bessemer Trust, o institutie newyorkeza care administreaza 52 de miliarde de dolari pentru familii bogate, consta in faptul ca nu este reglementat de nici un bancher central care ar fi tentat sa tipareasca bani.
"Aurul nu are o strategie, aurul nu are un bancher central, aurul nu are o presa", spune el, adaugand ca "este o forma de asigurare". Se vorbeste in acelasi timp ca aurul are de castigat de pe urma faptului ca sunt greu de descoperit noi depozite si ca cererea din tarile aflate in curs de dezvoltare va creste pe masura ce populatiile acestora devin mai bogate.
Se crede ca printre sustinatorii aurului se numara fondurile suverane din China, Rusia si Orientul Mijlociu administrate de guverne, fonduri care incearca sa se diversifice pentru a trece peste perioada grea de pe piata.
Managerii americani de fonduri cred ca pot identifica momentul in care aurul a inregistrat ultima crestere cu o anumita precizie. Acestia indica data de 17 august, cand pietele de credit intrau in criza. Aceasta este ziua in care Fed anunta primele reduceri a dobanzii. Atunci banca a redus rata la care bancile pot imprumuta bani de la Fed.
Unii investitori au anticipat in mod corect ca Fed va reduce si mai mult ratele in lunile urmatoare, generand temeri ca dolarul va continua sa scada, sporind presiunile inflationiste. Reactia investitorilor a fost rapida: pe 17 august, aurul si-a inceput cresterea.
In aceeasi zi, un trio de manageri din cadrul firmei Waddell & Reed au avut o reactie comuna. Cei trei, care administreaza Asset Strategy, un fond de 13,6 miliarde de dolari, au inceput sa cumpere mai mult aur. In urma profiturilor slabe anuntate de cele mai mari banci si firme de brokeraj, managerii au decis sa-si sporeasca detinerile de aur la 3%. Dupa decizia din august luata de Fed, acestia au inceput sa cumpere mai mult aur in lingouri si fonduri tranzactionate la bursa ce urmaresc pretul aurului (ETF). Pana in toamna, 10% din detinerile fondului erau reprezentate de aur. In prezent, detinerile de aur ale fondului se ridica la 1,51 miliarde de dolari.
Nu numai decizia Fed i-a facut pe managerii de la Waddell sa achizitioneze mai mult aur. Alti factori au fost problemele de pe pietele de credit, prosperitatea in crestere a tarilor aflate in curs de dezvoltare si datoria publica si privata a Statelor Unite care influenteaza dolarul.
Managerii investisera 20% din fond in aur in 2003, dar si-au redus drastic detinerile cu un an in urma. Acestia au observat ca, dupa ce crearea ETF inlesnise investitiile in aur, legatura dintre metal si miscarile pietei actiunilor devenise mai stransa. In conditiile adancirii crizei pietelor de credit vara trecuta, legatura nu a mai fost atat de stransa, ceea ce le-a reaprins interesul fata de aur.
Perioada lunga in care pietele de actiuni au consemnat scaderi i-a facut pe multi investitori sa-si schimbe atitudinea. Acestia au inceput sa caute active a caror evolutie sa nu fie legata de cea a actiunilor si obligatiunilor.
Cei care nu cred in aur privesc incapacitatea acestuia de a tine pasul cu inflatia drept dovada ca este riscant. Desi aurul este folosit in bijuterii, stomatologie si electronice, principalul factor care a determinat cresterea recenta a pretului acestuia este teama.
Spre deosebire de companii, credite sau terenuri, lingourile de aur nu produc nimic. Nu platesc dividende. Acestea pot fi topite pentru a fi transformate in bijuterii, insa aurul a devenit atat de scump ca multi consumatori cauta alternative mai ieftine.
Este foarte neobisnuit ca investitorii traditionali, cum sunt fondurile mutuale, sa investeasca atat de mult intr-o marfa pe care o considerau candva un activ neproductiv. Pana nu demult, bancile centrale din intreaga lume isi vindeau detinerile de aur, la preturi cu mult sub cele de astazi. Acum, unele banci centrale cumpara aur.
Cu trei ani in urma, Bessemer Trust nu avea investitii in aur. Acum, are 300 milioane de dolari investiti in aur. Managerii sai spun ca detinerile de aur ale firmei sunt cele mai mari din istoria sa de 100 de ani. Directorul de investitii al Bessemer spune ca acest fapt se datoreaza deciziei luate cu trei ani in urma de creare a unui portofoliu de active care sa aiba o evolutie buna chiar daca inflatia creste. El admite ca aurul nu va fi o investitie buna la nesfarsit si ca va veni o zi in care Bessemer isi va reduce detinerile de aur. Dar acea zi nu a venit inca. Bessemer nu intrevede o recesiune profunda a economiei americane. Directorul Bessemer nu este prea ingrijorat nici in legatura cu inflatia in prezent. Crede insa ca ratele mai reduse ale dobanzii echivaleaza cu randamente mai scazute din obligatiuni si cu un dolar mai slab, ceea ce ar trebui sa sustina aurul.
Alti investitori in aur sunt nemultumiti de politicile bancilor centrale.
Din cauza politicii Fed, "investitorii globali in general nu mai considera ca dolarul reprezinta o investitie sigura si se diversifica achizitionand alte tipuri de active", spune Brett Gallagher din cadrul Julius Baer Investment Management, o subsidiara newyorkeza a bancii Julius Baer. Ce ar da peste cap pariurile pe aur? Caldwell din cadrul firmei Waddell crede ca cea mai mare amenintare pe termen scurt ar fi actiunile coordonate de reducere a ratelor dobanzii pe plan global. "Acest lucru ar sprijini dolarul in raport cu alte monede", spune el si ar putea afecta aurul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
