Din Polonia la Marea Baltică, până în Slovacia, Ungaria şi Bulgaria de-a lungul Dunării, guvernele încearcă să atragă banii investitorilor chinezi pentru a înlocui, în unele cazuri, golul lăsat de companiile americane care se retrag, scrie Bloomberg. Este semn a ceea ce va veni în condiţiile în care America lui Trump îşi cedează rolul de lider mondial, iar preşedintele chinez Xi Jinping promovează internaţionalismul. Decenii la rând, banii americani au alimentat oţelării şi producători auto din Europa post-comunistă, însă regiunea îşi pune acum bazele în China, sperând că aceasta va umple golul lăsat de protecţionismul îmbrăţişat de Trump. Pentru preşedintele chinez, ţările central şi est-europene şi cei peste 110 milioane de consumatori de aici sunt o poartă de intrare în UE. Unsprezece dintre acestea sunt deja membre ale Uniunii, iar celelalte cinci vizează includerea în bloc. Pătrunderea pe continent este parte a planului lui Xi de clădire a unui Drum al Mătăsii modern pentru găsirea de noi pieţe de export pentru companiile locale în condiţiile încetinirii economiei chineze. În linie cu această viziune, Beijingul s-a angajat în noiembrie să investească 10 miliarde de euro în ţările din Europa Centrală şi de Est, multe dintre acestea numărându-se printre cele peste 60 de naţiuni vizate de iniţiativa lui Xi. Ţările înfometate de bani ale Europei emergente s-au grăbit să întoarcă avansurile chinezilor.Liderii regiunii fac totul pentru a-i „fermeca“ pe chinezi.
