Cererea este inclusă într-o scrisoare a troicii creditorilor, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI, în care se insistă pe reforme radicale pe piaţa muncii, de la salarii minime la limite pentru plata orelor suplimentare şi flexibilizarea programului de lucru, care vor înrăutăţi probabil relaţiile dinte guvern şi sindicate.
După o lungă amânare provocată de lunile de blocaj politic din Grecia, troica revine la Atena în această săptămână pentru evaluarea stadiului reformelor.
Rezultatul analizei este aşteptat luna viitoare, când liderii europeni vor decide dacă Grecia va primi următoarea tranşă de ajutor, care îi va permite practic să rămână în zona euro.
Scrisoarea, trimisă săptămâna trecută miniştrilor pentru Finanţe şi Muncă, cere guvernului să prelungească săptămâna de lucru la 6 zile, în toate sectoarele economice.
Inspectorii troicii cer creşterea flexibilităţii programului de lucru, stabilirea numărului de ore zilnice de odihnă la 11, decuplarea orelor de lucru ale angajaţilor de orele de deschidere a instituţiilor, eliminarea restricţiilor referitoare la timpul minim şi maxim dintre schimburile de dimineaţă şi de după-amiază şi dreptul la un concediu de două săptămâni consecutive indiferent de perioada din an, în sectoarele cu activităţi de sezon.
Instrucţiunile se concentrează pe reformele de pe piaţa muncii, cerând reformarea radicală a inspectoratului de muncă şi punerea acestuia sub supraveghere europeană.
Scrisoarea scoate la iveală implicarea zonei euro într-un sistem naţional şi într-o cultură a muncii considerată, în afara Greciei, ca fiind disfuncţională.
Guvernul elen face eforturi pentru stabilirea unor măsuri de economisire a 11,6 miliarde de euro în următorii doi ani, astfel încât Grecia să poată primi luna viitoare o nouă tranşă de ajutor de 30 de miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
