Guvernul grec intenţionează să creeze "zone economice speciale" în speranţa că astfel va atrage investitori privaţi, care ar beneficia aici de avantaje fiscale şi administrative, şi va impulsiona creşterea economică, în condiţiile în care economia elenă se zbate în al cincilea an de recesiune. Însă din cauza problemelor din sistemul bancar, investitorii găsesc cu greu finanţare în Grecia şi preferă băncile din Occident, scrie presa internaţională.
"Credem că aceste zone vor stimula economia reală printr-un regim special care să atragă investiţii şi să genereze exporturi", a declarat ministrul dezvoltării Costis Hatzidakis, citat de Thomson Reuters.
Atena discută deja cu Comisia Europeană aprobarea acestui plan.
Zonele economice speciale au fost folosite de mai multe economii în curs de dezvoltare, în special de China, pentru a impulsiona creşterea economică.
Economia elenă a scăzut cu 20% din 2008, în parte din cauza austerităţii impuse ţării de creditorii internaţionali pentru reducerea datoriei şi a deficitului bugetar. Creditorii - UE şi FMI - îi cer Greciei noi reforme structurale, care vor duce la noi tăieri de salarii şi liberalizarea unor profesii închise. Guvernul grec critică însă propunerile, considerând că acestea vor acutiza problemele economice.
Grecia se confruntă deja cu un şomaj record, de 23%. Costul anual al şomajului suportat de economia Greciei este estimat la 3,95 mld. euro, echivalentul a 1,84% din PIB-ul ţării, potrivit unui raport al Institutului Comerţului şi Serviciilor al Confederaţiei Naţionale a Comerţului Elen, preluat de Kathimerini. Conform datelor Organizaţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă din iulie 2012, costul lunar minim suportat de instituţie este de 67,4 milioane euro, ceea ce înseamnă 800 milioane euro pe an. Fondurile de asigurări sociale au pierderi de peste 3,8 miliarde euro, calculate la salariul minim pe economie, din cauza reducerii contribuţiilor.
Investiţii, dar cu ce bani?
Problema şomajului este acutizată de lipsa investiţiilor care ar crea locuri de muncă, în contextul în care băncile greceşti nu mai creditează. În aceste condiţii, unele companii elene cu active internaţionale sigure, precum Intralot, al doilea mare furnizor de sisteme pentru loterie şi jocuri de noroc la nivel mondial, prezent şi în România, se orientează către băncile din străinătate, cu toate că obţin greu creditare şi de la acestea, notează The Wall Street Journal. Intralot, care-şi câştigă 95% din veniuri în afara Greciei, şi-a reînnoit recent o linie de credit din Marea Britanie "după lungi şi grele negocieri cu băncile". Compania este furnizor pentru Loteria Română. Hatzidakis şi-a îndemnat partenerii din UE să accepte planul Greciei de a crea zonele economice speciale.
"Au apărut însă deja obiecţii în afara Greciei deoarece aceste zone i-ar aduce ţării un avantaj comparativ", a spus oficialul. Teoria avantajului comparativ sugerează că fiecare ţară ar trebui să se specializeze în crearea de bunuri pe care le poate produce cât mai eficient, în loc să încerce să producă toate bunurile necesare. De asemenea, teoria pledează în favoarea comerţului internaţional liber.
Zonele nu le vor permite însă investitorilor să plătească angajaţilor preponderent salarii mici, a precizat Hatzidakis.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
