Optimismul consumatorilor a ajuns în teritoriu pozitiv pentru prima dată din 2014, potrivit firmei de cercetare a pieţei Gfk, şi totuşi frustrarea cetăţenilor creşte. Imagini cu protestele anticorupţie de la nivel naţional, deşi nespectaculoase în ceea ce priveşte numărul participanţilor, au făcut înconjurul lumii. Presa rusească scrie de proteste tot mai puternice ale fermierilor din sudul ţării. În St. Petersburg, mulţi rezidenţi sunt furioşi pe planul primăriei de a ceda o clădire faimoasă, Catedrala Sfântului Isaac, acum un muzeu, Bisericii Ortodoxe. Apoi, după cum spun specialiştii, după intervenţiile armate din Siria, Rusia a devenit ţinta numărul unu a jihadiştilor.
În acest context, se duce o luptă pe coridoarele puterii pentru controlul agenţiei naţionale de statistică, după cum arată AFP. Veşti că Ministerul Economiei va prelua controlul statisticii oficiale a trezit temeri că indicatori cruciali pentru monitorizarea problemelor economice ale ţării ar putea fi manipulaţi.
Datele de la Rosstat sunt importante în evaluarea amplorii crizei economice declanşate în urmă cu trei ani de şocul prăbuşirii preţurilor petrolului şi de sancţiunile economice şi financiare impuse ţării de Occident. De aceea, aceste date sunt esenţiale pentru prognozele economice, pentru a vedea când va fi posibilă revenirea.
Cum ruşii sunt îngrijoraţi de reducerea puterii lor de cumpărare şi cum 2017 este an preelectoral - preşedintele Vladimir Putin vrea un nou mandat şi se spune că vrea un mandat pe viaţă -, percepţia despre economie şi perspectivele economice sunt subiecte intens dezbătute. Mulţi observatori se aşteptau ca protestele să se intensifice în 2015, dar ruşii au stat liniştiţi, îndopaţi cu promisiunile lui Putin că în doi ani situaţia se va îmbunătăţi şi cu ştiri despre creşterea influenţei internaţionale a ţării, notează Bloomberg.
La acest mix, Rosstat a adăugat noi metodologii de calcul care ar trebui să fie în linie cu standardele europene. Însă ele au cauzat confuzie în interiorul agenţiei, rezultatul fiind publicarea cu întârziere a analizelor şi corecţii substanţiale.
Problemele legate de adoptarea noilor metodologii au determinat guvernul să acţioneze pentru a face ca Rosstat să raporteze Ministerului Economiei. În prezent, agenţia îi raporteză premierului Dmitri Medvedev. Deşi fac echipă de guvernare de mult timp, Medvedev şi Putin nu sunt prieteni.
Presa rusă scrie că astfel ministerul economiei încearcă să preia controlul agenţiei de statistică. Supravegherea premierului este mai mult administrativă, în timp ce ministerul economiei este responsabil cu producerea de prognoze pe baza datelor Rosstat.
Analiştii se tem că, pe măsură ce alegerile prezidenţiale se apropie, vor creşte presiunile ca Rosstat să livreze statistici care să arate o situaţie mai bună a economiei, aşa cum în era sovietică autorităţile foloseau statistica în scopuri propagandistice ñ se întreceau pe sine în a se lăuda cu depăşirea planurilor de producţie.
ÑAcesta este un an preelectoral şi dacă principalii indicatori socio-economici sunt slabi, ar părea o lipsă de respectî pentru promisiunile făcute de Putin în campania din 2012, spune Igor Nikolayev, analist la FBK Grant Thornton, firmă de audit şi consultanţă.
Unele din noile calcule ale Rosstat s-au dovedit încurajatoare pentru autorităţi. Agenţia a revizuit în sens pozitiv indicatorul producţiei şi a calculat că economia a scăzut cu doar 2,8% în 2015, în loc de 3,7% cât a estimat iniţial. De asemenea, noile calcule arată că PIB-ul s-a contractat cu doar 0,2% anul trecut, faţă de 0,6% cât anunţa prognoza iniţială. Schimbările au transformat naraţiunea despre criza economică a ţării. În lumina noilor cifre, guvernul poate spune cu mândrie că economia a demonstrat o rezistenţă neobişnuită în faţa şocului dublu al prăbuşirii preţurilor petrolului şi al sancţiunilor mulţumită ajutorului dat industriei de rubla slabă şi dinamicii afacerilor mici.
Luna trecută, un indicator slab privind producţia industrială publicat cu întârziere de Rosstat a pus pe jar ministerul Economiei. Maxim Oreşchin, şeful ministerului, care a preluat poziţia în noiembrie, a spus că trecerea agenţiei la noile metodologii a fost Ñfoarte nefericităî şi că se aşteaptă ca datele să fie Ñrevizuite substanţialî în timp ce ministerul său se pregăteşte să-şi anunţe estimările.
Revenind la încălţămintea ruşilor, produsele mai accesibile s-au scumpit cu circa 20% în ultimii doi ani. Ruşii îşi cumpără acum câte 2,5 perechi pe an, potrivit Fashion Consulting Group. În acelaşi timp, costul încălţămintei de top a urcat cu 100%. Spre comparaţie, americanii şi-au cumpărat câte 7,8 de perechi de încălţăminte în 2015. Din cauza deprecierii rublei, importurile s-au scumpit.
Sub preşedinţia lui Putin, sărăcia a crescut cu 15%. Ruşii îşi cheltuie jumătate din venituri pe mâncare.
