Prima şi cea mai proeminentă victimă a referendumului pentru Brexit, lira sterlină, a ajutat uzinele britanice să-şi revină din şocul cauzat de votul britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Activitatea fabricilor a atins în august maximul ultimelor 10 luni, după un salt care i-a luat prin surprindere pe analişti, în condiţiile în care deprecierea lirei a impulsionat exporturile. Acesta este încă un semn că economia britanică s-ar putea să fie mai rezistentă la efectele Brexitului decât mulţi au crezut.
Pe de altă parte, încrederea insuflată de evoluţia activităţii din industrie a propulsat în sus lira.
„Companiile au raportat că lucrările care au fost amânate în iulie au fost reluate, în condiţiile în care producătorii şi clienţii lor au început să simtă că afacerile pot reveni la normal“, spune Rob Dobson, economist al firmei de informaţii financiare Markit.
Indicele Purchasing Managers Index realizat de Markit, care a coborât în iunie, luna referendumului privind Brexitul, sub pragul de 50 de puncte (nivelul care delimitează creşterea activităţii de scădere) a urcat la nivelul record de 53,3 puncte în august, notează Bloomberg. Comenzile noi au crescut, lira fiind „de departe cel mai important factor“ al îmbunătăţirii exporturilor, notează Markit.
Aceste date sunt încă un semn al rezistenţei economiei la şocurile cauzate de apariţia perspectivei Brexitului. Alegerea britanicilor de a ieşi din UE a forţat Banca Angliei să reducă dobânzile pentru prima dată după 2009 şi să repornească un program de achiziţii de active pentru impulsionarea economiei. Piaţa muncii, încrederea consumatorilor, vânzările de retail şi preţurile locuinţelor au dat toate dovadă de rezistenţă, ceea ce pune sub semnul îndoielii predicţiile, unele extrem de sumbre, ale anumitor economişti.
În timp ce ameninţarea recesiunii se reduce, incertitudinile privind ieşirea Marii Britanii din UE rămân o problemă.
Guvernul de la Londra încă nu a stabilit data la care va da startul procesului de saparare a ţării de UE.
„Ştiam că se apropie o revenire, dar nu ne aşteptam să fie una atât de puternică“, a spus Jonathan Bell, director de investiţii la Stanhope Capital.
În timp ce impulsionează exporturile, deprecierea lirei sterline a condus şi la creşterea costurilor importurilor, un alt factor la care Banca Angliei va trebui să fie atentă.
Pentru liră, joi a fost a doua zi consecutivă de apreciere faţă de dolar. Tot joi, moneda britanică a urcat la maximul ultimelor patru săptămâni faţă de euro. Acestea după ce plonjonul care a urmat votului de pe 23 iunie a făcut ca lira să fie moneda cu cea mai slabă evoluţie din rândul celor mai importante. Însă moneda britanică mai are mult de recuperat din ce a pierdut după vot.
„Aceasta va fi un catalizator al apariţiei, cel puţin, a unei limite privind slăbiciunea lirei pe termen scurt. Nu înseamnă că lira a scăpat de probleme. Probabil că datele nu vor mai fi atât de impresionante în următoarele luni, ceea ce va menţine presiunile descendente“, crede Viraj Patel, expert valutar la ING.
