Propunerile făcute de liderii Franţei şi Germaniei pentru o cooperare economică mai strânsă în zone euro, care prevăd introducerea unor pedepse care să întărească disciplina bugetară, ar putea face ca uniunea monetară să-şi piardă din atractivitate pentru ţările est-europene sau, din contră, siguranţa mai mare pe care o oferă dacă măsurile sunt implementate să facă Polonia, România sau Ungaria să adopte moneda unică mai repede.
Una dintre propunerile făcute de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy spune că statele care înregistrează, în terminologia UE, un "deficit bugetar excesiv", de peste 3% din Produsul Intern Brut, vor pierde accesul la fondurile structurale şi de coeziune primite de la UE, instrumentele prin care UE acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale dintre ţări, scrie The Wall Street Journal. "Reglementările ar trebui introduse în noile reguli care privesc fondurile structurale şi de coeziune ce vor fi propuse pentru viitorul exerciţiu financiar multianual. Fondurile structurale şi de coeziune trebuie să servească sprijinirii reformelor indispensabile vizând ameliorarea competitivităţii şi reducerii dezechilibrelor în zona euro", se arată într-o scrisoare adresată de Merkel şi Sarkozy preşedintelui UE Herman Van Rompuy.
"Problema e dacă o asemenea propunere poate fi implementată. Avem exemplul Pactului de stabilitate, care impune anumite limite şi pe care nici Germania şi nici Franţa nu le-au respectat şi nu au fost penalizate. Instituţiile europene au în general problema punerii deciziilor în practică", afirmă analistul economic Laurian Lungu.
Majoritatea statelor membre ale UE din Europa de Est care n-au adoptat încă euro, printre care şi România, au deficite bugetare care depăşesc pragul tolerat de UE. Cotidianul american dă la acest capitol exemplul Poloniei, stat care a intrat în UE în 2004 şi s-a angajat, ca de altfel toţi membrii Uniunii, să adopte la un moment dat euro.
"Mă îndoiesc că se va ajunge la un consens având în vedere actualele probleme. Ţările cu deficite mari ar trebui să fie ele primele interesate de rezolvarea problemei", spune analistul economic Aurelian Dochia.
Până în prezent, Polonia nu a reuşit să respecte criteriile necesare intrării în zona euro şi nu are o ţintă pentru adoptarea monedei comune. România a rămas, de altfel, singura ţară est-europeană cu un obiectiv cert pentru adoptarea euro - anul 2015. Polonia este unul dintre cei mai mari beneficiari de fonduri europene, iar acestea contribuie substanţial la PIB-ul ţării. Polonia are, de asemenea, un deficit bugetar foarte mare, de 7,9% din PB anul trecut, care va fi greu de adus sub 3% din PIB.
Şi chiar dacă reuşeşte să aducă deficitul în limitele cerute de UE, Varşovia va pierde miliarde de euro dacă scapă deficitul de sub control.
România avea anul trecut un deficit bugetar de 6,4%. Singura ţară est-europeană cu excedent este Estonia (membră a zonei euro din ianuarie 2011), dar şi acesta firav, de 0,1% din PIB.
De asemenea, dacă o altă propunere franco-germană, de a alinia regimurile fiscale pentru sectorul corporate din Germania şi Franţa, este extinsă la nivelul zonei euro, ar putea descuraja investiţiile străine în eventualii noi membri ai uniunii monetare, care acum beneficiază de avantajul că au impozite mai mici decât ţările din Vest. În Polonia, impozitul pe profit este de 19%, iar în România de 16%, pe când în Germania acesta ajunge în jurul a 30%.
Chiar şi un consiliu guvernator instituţionalizat al zonei euro, o altă propunere franco-germană, ar contribui la îmbunătăţirea nivelului de integrare, însă ar duce la limitarea independenţei politicilor economice şi fiscale ale ţărilor membre.
În timpul crizei economice, care a urmat colapsului băncii americane Lehman Brothers, Polonia a fost singurul stat est-european a cărui economie nu a intrat în recesiune. Producătorii polonezi au profitat de deprecierea accentuată a zlotului, care a făcut ca exporturile să fie mai atactive pentru lumea exterioară.
"Cred că atractivitatea zonei euro va depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla în următorii doi ani, deoarece nu cred că zona euro îşi va păstra structura actuală. Ţările din Europa de Est nu au altă cale decât să aştepte", apreciază Aurelian Dochia.
La rândul lui, analistul economic Dragoş Cabat, consideră că penalizarea statelor care nu respectă obiectivele de deficit bugerar este o chestiune de bun simţ.
"O zonă euro transformată devine şi mai interesantă prin încrederea pe care o s-o dea investitorilor", spune el. Laurian Lungu crede, de asemenea, că propunerea suspendării fondurilor structurale nu face zona euro mai puţin atractivă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
