„Gazprom nu este prietenul UE“, a avertizat recent şeful gigantului polonez de stat PGNiG, arătând că Europa ar trebui să ia aminte la criza de gaze din Moldova, aceasta evidenţiind riscurile unei dependenţe prea mari de gigantul rus Gazprom. În afară de conflictul cu Moldova, Gazprom este criticat şi pentru rolul jucat în criza gazelor de pe continent, prin restricţionarea livrărilor şi diminuarea capacităţii de stocare din Europa înaintea iernii. Oficialii Gazprom susţin însă că gigantul rus nu este de vină pentru această criză. Între timp, criza din sectorul îngrăşămintelor este pe cale să ia amploare după ce Rusia a anunţat că-şi va restricţiona exporturile, iar proprietarii de sere îşi închid businessurile din cauza crizei energiei.
Pawel Majewski, CEO-ul PGNiG, a avertizat că criza din Moldova ar trebui să servească drept un avertisment pentru Europa, care obţine 35% din necesarul de gaze de la Gazprom, şi că noul gazoduct Nord Stream 2 va spori şi mai mult vulnerabilitatea continentului, scrie Financial Times.
„Gazprom nu este prietenul UE“, a subliniat acesta.
Pe lângă conflictul cu Moldova, Gazprom este criticat şi pentru restricţionarea livrărilor de gaze către Europa de Vest şi reducerea stocurilor de pe continent la niveluri neobişnuit de scăzute înaintea iernii.
Criticii susţin că mişcările Gazprom au exacerbat criza energetică. Gazprom a respins în mod repetat astfel de acuzaţii. Recent, directorul executiv adjunct al gigantului rus, Elena Burmistrova, a declarat că nu Gazprom este de vină pentru criza de energie din Europa.
Propria producţie a Europei şi importurile de GNL ale acesteia au scăzut, a subliniat aceasta, potrivit Bloomberg.
„Neînţelegerile privitoare la strategiile pe termen lung ale Gazprom duc adesea la percepţii greşite legate de acţiunile şi interesele companiei“, a adăugat Burmistrova.
Kremlinul a reiterat la începutul săptămânii că Rusia îşi va respecta angajamentul de pompare de volume suplimentare de gaze către Europa odată ce ţara îşi va fi umplut stocurile interne pe 8 noiembrie.
Între timp, problemele apărute în sectorul îngrăşămintelor pe fondul crizei gazelor ar putea lua amploare după ce ruşii au anunţat că intenţionează să impună cote pe o perioadă de şase luni pe unele exporturi de îngrăşăminte pentru a-şi asigura stocurile locale şi limita costurile pentru fermieri. Cotele ar putea fi impuse începând cu luna decembrie.
Preţurile îngrăşămintelor au crescut puternic la nivel mondial în condiţiile în care preţurile foarte mari la gaze majorează costurile de producţie şi forţează unele fabrici să se închidă. Aceasta riscă să afecteze recoltele de cereale în anul care vine şi să accelereze inflaţia alimentară la nivel mondial.
Inflaţia alimentară ar putea accelera şi în contextul în care proprietarii de sere, afectaţi de aceeaşi criză a gazelor, îşi închid businessurile unul după altul.
