Efectul de sera care va duce la producerea unor catastrofe naturale din ce in ce mai devastatoare este numai jumatate din problema, putand fi salvate mult mai multe vieti omenesti daca populatia nu ar migra spre zonele de coasta.
Apele s-au strans in jurul renumitei Wall Street, bucati mari de sticla ameninta putinii trecatori printr-o ploaie mortala de cioburi venita din varfurile zgarie-norilor. Newyorkezii se ineaca in reteaua de metrouri acum inundata, in timp ce drumurile de iesire din oras sunt blocate de cele trei milioane de oameni cuprinsi de panica ce incearca sa se salveze. Nu este vorba de una din scenele din The Day After Tomorrow (Unde vei fi poimaine?), cu peisajul apocaliptic al New York-ului in mijlocul unei catastrofe naturale. Este unul din scenariile prezentate de reputatul geolog Nicholas Coch de la Colegiul din Queens, New York, in cazul unui uragan in aceasta zona, scrie Financial Times.
Statisticile sugereaza ca predictiile lui Coch nu ar trebui respinse ca exemplu maxim al efectelor negative ale unei catastrofe naturale. In 1821, mai multe parti din cartierul Lower Manhattan au ajuns sub aproximativ 13 metri de apa dupa ce un uragan a lovit orasul, in timp ce in 1938, 700 de oameni au fost ucisi in Long Island in urma unei catastrofe naturale asemanatoare. "Este doar o problema de timp pana cand se va intampla din nou", avertizeaza Coch.
Odata cu intrarea Americii in sezonul uraganelor, perioada in care Atlanticul este suficient de cald pentru a porni furtuni tropicale, orasul New York, unul dintre multele locatii predispuse catastrofelor naturale de pe marginea coastei de est, asteapta sa vada daca anul acesta va fi pe lista oraselor afectate.
Nervii populatiei si ai oficialitatilor locale sunt cu atat mai intinsi cu cat in ultimii doi ani catastrofele naturale au creat pagube nemaiintalnite in SUA, Caraibe si America Centrala. Mai mult de 3.000 de oameni au fost ucisi de uragane anul trecut printre care 1.600 in America, de Katrina, si 2.000 in America Centrala de uraganul Stan. Pagubele materiale provocate numai de Katrina s-au ridicat la mai mult de 200 de miliarde de dolari. Guvernul federal a alocat peste 100 mld. $ ca ajutor in acea situatie de urgenta, suma completata ulterior cu inca 80 de miliarde de dolari, in timp ce companiile de asigurari au platit despagubiri in valoare de aproximativ 40 mld. $.
Urmarile acelor catastrofe sunt inca vizibile in zonele afectate, iar autoritatile locale au avertizat deja ca actualul sezon de uragane, inceput acum cateva zile si care se termina in noiembrie, va fi unul cu o activitate deosebit de intensa.
Conform declaratiei lui William Gray, profesor de stiintele atmosferei la Universitatea de Stat din Colorado, precum si celorlalte previziuni ale expertilor, sansele ca SUA sa fie din nou lovite de un uragan foarte puternic sunt de 82%, uragan cotat la trei pe scara intensitatii, cu valoarea maxima cinci. Intr-un an cu previziuni atmosferice in limite normale , sansele ar fi doar de 52%.
Previziunile subliniaza cresterea atat a frecventei acestor fenomene atmosferice, cat si aprecierea intensitatii lor, din 1995 pana azi.
Anul trecut au fost depasite numeroase recorduri in materie de pagube provocate de uragane. Cel mai puternic uragan inregistrat vreodata a fost Wilma, cel care a provocat cele mai multe pagube materiale a fost Katrina, cel mai mare uragan dinaintea lunii august, varful sezonului uraganelor, a fost Dennis. Anul trecut, lista de 21 de nume care incep cu fiecare litera a alfabetului atribuite uraganelor importante a fost pentru prima oara epuizata, specialistii apeland la alfabetul grecesc pentru continuarea listei.
Cresterea numarului si intensitatii uraganelor este insa numai jumatate din problema. La fel de importanta este si schimbarea orientarii masei demografice, in mare parte vinovata de vietile omenesti pierdute in timpul catastrofelor naturale. In ultimii cativa ani, populatia SUA a inceput exodul maselor din zona de centru spre cea de coasta, prima si cea mai puternic afectata de uragane.
Pana la inceputul secolului al douazecelea, fasiile de coasta ale Americii erau in marea lor parte nelocuite si protejate de zone mlastinoase si de insulite desertice. In ultimii 60 de ani insa, datorita dinamicii sociale, migratia populatiei spre zonele de coasta a rezultat in faptul ca mai mult de jumatate din americani stau la maximum 75 de kilometri de ocean.
"Este cel mai mare boom al terenurilor din istoria Statelor Unite", este de parere David Helvarg, presedinte al Blue Frontier Campaign, grup ecologist din SUA. "Deschiderea Vestului din secolul 19 paleste in comparatie cu ceea ce s-a intamplat cu zonele noastre de coasta in ultimii 35 de ani", a adaugat el.
Din 1950 pana azi populatia care traieste pe marginea coastelor, in zonele de risc maxim in cazul uraganelor, s-a triplat, de la 10,2 milioane la 34,6 milioane de oameni. Cea mai mare crestere a fost inregistrata, de departe, in Florida, unde mai mult de 17 milioane de persoane traiesc pe o fasie de 1.800 de kilometri, atrasi de climatul de statiune al zonei si de politica fiscala permisiva a autoritatilor locale. Florida este in acelasi timp si una din zonele de risc maxim in caz de uragan.
Dupa spusele lui Helvarg, varful acestui trend a fost intre mijlocul anilor '70 si inceputul anilor '90, cand perioada caracterizata de putine catastrofe naturale a creat populatiei un sentiment fals de siguranta. "O generatie intreaga de oameni s-a pus in pericol fara sa fie constienta de ceea ce face", considera presedintele Blue Frontier. "Am transformat uraganele din catastrofe naturale in posibile catastrofe umane", a adaugat el.
Pe langa gradul mai mare de expunere a populatiei, migratia populatiei spre zonele de coasta a afectat si sistemul natural de aparare al acestor regiuni. Cele mai dorite locatii sunt cele aflate pe insulitele desertice si in zonele de mlastina acum reamenajate, adica exact peste barierele naturale de pana acum. Corpul de Ingineri al armatei SUA a calculat ca fiecare portiune de 3,5 kilometri de teren mlastinos reduce inaltimea unei furtuni cu cate un metru.
Lectiile dure din ultimii doi ani nu au reusit insa sa opreasca valul de oameni care se muta in aceste zone. Anul trecut, populatia din zona de coasta a Floridei a crescut cu 2,3%, in ciuda celor opt uragane care au traversat statul in ultimii doi ani. Sase din cele noua zone cu mari cresteri ale preturilor terenurilor din SUA din 2005 sunt pe teritoriul statului Florida.
Analistii sunt de parere ca unul dintre cei mai importanti factori in migrarea populatiei spre aceste zone cu risc ridicat de inundatii si pagube in cazul catastrofelor naturale a fost chiar un program guvernamental. Este vorba despre Programul National de Asigurare in caz de Inundatii (NFIP), dezvoltat de guvernul american in 1968 pentru a acoperi zonele locuite care nu intrau in acoperirea companiilor private de asigurari. Asigurarile proveneau direct din fondurile statului, programul deschizand practic suprafetele nelocuite pietei imobiliare americane si intreprinzatorilor.
Plafonul de acoperire oferit de NFIP s-a triplat din 1990 pana azi la 765,5 mld. $, 40% din aceasta suma fiind proprietati din Florida. Unii detinatori ai acestor polite de risc platesc pana la doar 35% din valoarea reala a politei de asigurare, in timp ce mai mult de o treime dintre cererile de despagubire provin din zone inundate in mod repetat. Numai Katrina si Rita au totalizat peste 23 mld. $ in cereri de despagubire catre NFIP, mai mult decat totalul platit de acest program in cei 37 de ani de existenta.
Aproape intreaga suma a fost garantata de Trezoreria federala. "Daca ar fi o companie de asigurare privata, NFIP ar fi acum in faliment", este de parere Robert Hartwig, economist-sef la Institutul de Informatii privind Asigurarile. "Pentru asigurarile de stat nicio zona nu este prea riscanta pentru a fi asigurata", a concluzionat el. Congresul american a luat in considerare posibilitatea de a stabili la nivel legislativ criterii mult mai stricte pentru acordarea acestor asigurari si marirea platilor politelor de risc. Factorii legislativi din zonele de coasta insa nu numai ca se opun acestui lucru, care ar duce la oprirea dezvoltarii zonale si scaderea preturilor terenurilor, dar pretind chiar ca zona de acoperire a acestui program ar trebui extinsa si mai mult. "Guvernul pune interesele marilor jucatori de pe acele piete imobiliare inaintea sigurantei publice", este de parere Helvarg.
Nici companiile private de asigurari nu sunt ferite de efectele negative ale catastrofelor naturale. In timp ce NFIP le scuteste de plata pagubelor provocate de inundatii, industria ramane in continuare expusa la furtuni. In ultimii doi ani totalul pagubelor solicitate cauzate de uragane s-a ridicat la peste 80 mld. $, adica de patru ori mai mult decat costurile atacului terorist de pe 11 septembrie 2001. Sapte din cele mai scumpe zece uragane din istorie au avut loc din august 2004 pana azi.
In mod unanim, firmele de asigurare de pe piata ameninta in continuare ca cele mai puternice uragane urmeaza de acum incolo. Katrina a scazut pana la un uragan de nivel trei, cota maxima fiind cinci, pana a ajuns in New Orleans si si-a modificat traiectoria la marginea orasului. "Niciun oras de coasta nu fost lovit direct de un urgan inca din 1938 in Long Island", a precizat Coch. "Intr-o buna zi norocul nostru se va termina", a adaugat el.
Hartwig considera ca daca un uragan de nivelul cinci ar lovi Miami, care a scapat de uraganul Andrew in 1992, ar provoca industriei asigurarilor pierderi de peste 65 mld. $, cu aproape 75% mai mari decat costurile Katrinei. Aceste scenarii de cosmar ofera o explicatie buna asupra aprecierii continue a costurilor asigurarilor fata de beneficiari.
State Farm, cea mai mare companie de asigurari din Florida, a inceput de curand formalitatile pentru a obtine acordul legal de a mari costurile pachetelor de asigurari in medie cu 58% pe teritoriul acestui stat. "Multe comunitati de-a lungul Floridei si a coastei Golfului Mexic se pot astepta ca asigurarile sa se dubleze sau chiar sa se tripleze in urmatorii ani", este de parere Hartwig.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
