Premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan încearcă să găsească ţapi ispăşitori pe măsură ce scandalul de corupţie la nivel înalt declanşat acum două săptămâni înghite tot mai mulţi membri ai formaţiunii politice pe care o conduce, Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), care riscă astfel să piardă după zece ani puterea, scrie publicaţia germana Deutsche Welle. Erdogan denunţă revoltele anti-guvernamentale de vara trecută şi acuză că scandalul de corupţie în urma căruia trei dintre miniştii guvernului său au demisionat este coordonat de forţe internaţionale.
Sâmbătă, mii de persoane s-au adunat în oraşul Manisa pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Erdogan, care încearcă să îşi păstreze mandatul. „Cu spijinul vostru şi cu voinţa lui Dumnezeu, vom depăşi această situaţie grea. Mai sunt doar 90 de zile până la alegerile locale şi vreau să arătaţi tuturor a cui este voinţa naţională în această ţară”, a spus Erdogan.
Cu o zi înaintea vizitei lui Erdogan în Manisa, sute de protestatari au ieşit în stradă în mai multe oraşe din Turcia cerând guvernului să demisioneze în urma scandalului de corupţie, scrie publicaţia britanică The Guardian. În Istanbul, forţele de ordine au intervenit pentru calmarea demonstranţilor folosind gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi gloanţe din cauciuc, iar 70 de persoane au fost arestate.
Scandalul de corupţie, care a izbucnit pe 17 decembrie şi care continuă să provoace unde de şoc în Turcia, este considerat cel mai serios pericol pentru guvernarea de 11 ani a lui Erdogan. Trei miniştri au demisionat după ce fiii lor au fost arestaţi în urma investigaţiilor. Doi dintre fiii demnitarilor sunt încă în arest alături de alte 22 de persoane care aşteaptă să fie judecate, ele fiind acuzate de corupţie şi transfer ilegal de bani către Iran, un stat sub sancţiuni internaţionale. Săptămâna trecută, după demisia celor trei minişti, Erdogan şi-a remaniat cabinetul înlocuind 10 miniştri cu persoane loiale AKP.
„O operaţiune murdară”, „o conspiraţie”
Erdogan a sfidat criza politică provocată de acest scandal susţinând că investigaţiile, pe care le-a catalogat drept „o operaţiune murdară”, au la bază o „conspiraţie”. Potrivit unora dintre observatori, rivalii politici ai premierului turc din mişcarea condusă de clericul Fethullah Gulen, fost aliat al lui Erdogan iar acum exilat în SUA, şi-au folosit pionii din poliţie şi din sistemul judiciar pentru a scoate la lumină faptele de corupţie.
Scandalul reverberează şi în străinătate. Ministrul german al afacerilor externe Frank-Walter Steinmeier a insistat, într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild am Sonntag, asupra importanţei Turciei ca „ancoră stabilă” în Orientul Mijlociu. „Suntem încrezători în puterea Turciei de a elucida acuzaţiile de corupţie discutate acum indiferent de persoanele implicate, a afirmat Steinmeier, adăugând că felul în care Turcia va soluţiona acest caz de corupţie „va fi un test pentru fiecare politician care pretinde că susţine statul de drept”.
Comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate Stefan Fuel a cerut Turciei să trateze acuzaţiile de corupţie „într-o manieră transparentă şi imparţială”. Raspunzând apelului lui Fuel, ministrul turc al afacerilor europene a spus că scandalul de corupţie din Turcia este o problemă strict internă. Luna trecută, Uniunea Europeană a reluat negocierile de aderare cu Ankara, începute în 2005.
Scandalul de corupţie din Turcia a creat incertitudine la nivel politic şi a accentuat instabilitatea economică a ţării, potrivit CNBC, care notează că premierul Erdogan a răspuns investigaţiilor de corupţie prin manifestări represive îndreptate asupra poliţiei.
Scandalul a lovit lira turcească şi a contribuit la aprecierea euro
Investitorii au întors spatele lirei turceşti, alegând valute mai sigure, precum euro, ceea ce a ajutat moneda unică europeană să se aprecieze vineri dimineaţă la maximul ultimilor doi ani în raport cu dolarul, un euro fiind cotat la 1,38 dolari. Cu o zi înainte, când Erdogan şi-a demis zece miniştri, lira turcească s-a depreciat la cel mai redus nivel din istorie faţă de dolar, de 2,14 unităţi pentru un dolar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
