Qatarul are rezerve monetare de sute de miliarde de dolari şi investiţii influente în companii gigant ca Deutsche Bank, Rosneft şi VW şi este cel mai mare exportator de gaze natural lichefiate (GNL) din lume, cu livrări către utilizatori din Japonia, China şi India. Ţara exportă, de asemenea, aproximativ 620.000 de barili de petrol pe zi.
La începutul săptămânii, Bahrainul, Arabia Saudită, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, cât şi Yemenul, Maldive, guvernul interimar al Libiei şi Mauritius au anunţat întreruperea relaţiilor diplomatice cu Qatarul din cauza politicilor ostile ale guvernului de la Doha, amestecului acestuia în politicile interne ale ţărilor arabe şi susţinerii terorismului. Unele ţări au anunţat suspendarea traficului aerian şi maritim către şi dinspre Qatar, un blocaj comercial cât şi expulzarea diplomaţilor şi cetăţenilor acestei ţări.
Conflictul diplomatic ar putea costa ţările din golf miliarde de dolari prin încetinirea comerţului şi a investiţiilor, cât şi printr-o creştere a costurilor de finanţare, în condiţiile în care regiunea se confruntă deja cu preţurile scăzute ale petrolului, scrie Deutsche Welle. Însă, din moment ce majoritatea ţărilor din regiune se bazează pe exporturi de petrol şi gaze, acestea au legături comerciale şi de investiţii restrânse unele cu celelalte, ceea ce ar trebui să limiteze impactul economic direct al disputei cu Qatar.
Qatarul, la rândul său, pare capabil să evite o criză economică. Acesta deţine active cu o valoare estimată la 335 miliarde de dolari în cadrul fondului său suveran controlat de stat, investind masiv la nivel mondial. Acesta deţine aproximativ 6% din Deutsche Bank şi peste 9% din Rosneft Oil. Participaţia de 17% deţinută în cadrul VW este evaluată la 11,5 miliarde de dolari.
Expansiunea recentă a facilităţilor portuare ar trebui să permită ţării să-şi continue exporturile de gaze naturale. Totuşi, criza diplomatică riscă să erodeze capacitatea fondului suveran al ţării de a continua investiţiile agresive la nivel mondial, potrivit Bloomberg.
În acelaşi timp, Qatarul s-ar putea confrunta cu costuri mai mari şi în alte sectoare, scrie Deutsche Welle. Guvernul s-a împrumutat pe plan local şi internaţional pentru a putea finanţa cheltuieli pe infrastructură de aproximativ 200 miliarde de dolari în condiţiile în care ţara se pregăteşte să găzduiască campionatul mondial de fotbal din 2022. Astfel, finanţarea s-ar putea scumpi, încetinind unele proiecte şi chiar şi planurile legate de campionatul de fotbal.
De asemenea, costul exporturilor de energie şi materii prime ale Qatarului ar putea creşte în condiţiile în care Emiratele Arabe Unite au locat accesul navelor ţării la principalul port de realimentare al regiunii, potrivit Reuters. În urma anunţului legat de izolarea Qatarului, preţul petrolului a scăzut pe fondul temerilor că un conflict între cele mai mari producătoare de energie din regiune ar putea fragiliza piaţa petrolului.
Petrolul a scăzut sub 50 de dolari pe baril pe fondul îngrijorării că disputa ar putea submina eforturile OPEC de a echilibra piaţa.
Impactul situaţiei din Qatar asupra pieţei de gaze naturale lichefiate nu va fi unul catastrofal, a declarat Alexander Medvedev, vicepreşedinte al boardului Gazprom, potrivit agenţiei de presă ruse Tass.
Piaţa europeană este încă separată de pieţele Asiei şi SUA, iar impactul, dacă se va resimţi, nu va fi atât de catastrofal, a asigurat Medvedev.
