Spania, a patra mare economie a zonei euro, trebuie să găsească rapid forţa de a ieşi din menghina strânsă de agenţiile de rating şi de investitorii de pe pieţele de finanţare care o împing pas cu pas pe calea urmată de Grecia, Irlanda şi Portugalia spre un bailout internaţional.
În Grecia, ţară aflată în pragul falimentului, sfârşitul de săptămână aduce noi alegeri legislative de rezultatul cărora liderii europeni au avertizat că depinde viitorul ţării în zona euro. Presa germană vorbeşte deja de un al treilea bailout pentru statul elen.
După ce Spania a convenit cu zona euro un ajutor de 100 de miliarde de euro pentru băncile împovărate de credite toxice, ratingul ţării a fost retrogradat de agenţia de evaluare financiară Moody's la un pas de categoria "junk", de la "A3" la "Baa3". Una dintre cele mai mari economii europene a devenit astfel la fel de nesigură pentru investiţii ca şi România, care a cerut de două ori sprijin financiar internaţional.
Spania, în corzi pe pieţele financiare
Randamentul obligaţiunilor pe zece ani, etalonul costurilor de finanţare ale unui stat, a urcat puternic ieri în cazul Spaniei şi a depăşit pentru prima dată pragul psihologic de 7% care a forţat ţări precum Grecia să ceară ajutor financiar extern. Yieldurile au crescut astfel de la 6,73% miercuri la 7,01% (12:00 ora României), un nou record de la intrarea ţării în zona euro, potrivit MarketWatch.
"Pieţele financiare ne semnalează că nu sunt convinse de planul pentru bănci, iar următorul pas este că statul va trebui să cedeze, să capituleze şi să ceară un împrumut pentru guvern", consideră James Stewart, analist la firma de cercetare AX Markets.
Moodys'a a motivat retrogradarea Spaniei prin creşterea poverii îndatorării, amplificarea problemelor economice şi accesul limitat la pieţele de capital. Stabilitatea financiară a băncilor spaniole este erodată de creditele devenite toxice după colapsul pieţei imobiliare. Scânteia care a aprins focul de pe pieţe financiare şi dovada că Madridul are probleme financiare a fost Bankia, una dintre cele mai mari bănci spaniole, căreia guvernul i-a promis un bailout de 23,5 miliarde euro, dar nu a găsit bani penru a-l finanţa.
Franţa vs. Germania
În acest context, Franţa, ţara al cărei preşedinte a promis că va readuce Europa pe calea creşterii economice, face acum presiuni pentru ca UE să adopte un pachet de stabilitate financiară pentru înăbuşirea crizei din zona euro. Printre propunerile preşedintelui François Hollande figurează punerea băncilor care pot prezenta pericole sistemice sub supravegherea BCE şi utilizarea fondului permanent de salvare al zonei euro, ESM, pentru recapitalizarea directă a băncilor, scrie Financial Times. Ideile vor fi prezenentate înaintea summitului UE de pe 28 iunie.
Germania are o aversiune nativă faţă de planurile anticriză mai puţin ortodoxe, dar ritmul alert în care se intensifică turbulenţele ar putea determina Berlinul să asculte sugestiile altor guverne.
Grecia iese la vot
În Grecia, duminică vor avea loc din nou alegeri legislative. Atât partidul pro-bailout Noua Democraţie, cât şi Syriza, formaţiune de extremă stânga care se opune austerităţii impuse ţării de creditorii internaţionali, sunt hotărâţi să ţină Grecia în zona euro. Cele două partide au ocupat primele două poziţii în prima rundă a alegerilor, de luna trecută, dar n-au câştigat suficiente locuri în parlament pentru a forma singure un guvern. Liderii formaţiunilor, Antonis Samaras din partea Noii Democraţii şi Alexis Tsipras de la Syriza nu s-au înţeles pentru a alcătui o coaliţie de guvernare. Acum, ambii au avertizat că guvernul va trebui format imediat după alegeri.
Dacă Tsipras, care nu vede ieşirea Greciei din zona euro ca o tragedie, vrea să scoată ţara din acordul cu creditorii internaţionali, Samaras, care a avertizat că Grexitul va fi urmat de un dezastru financiar, vrea modificarea condiţiilor acestuia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
