"Internetul industrial" - interconectarea reţelelor informatice cu diversele aparaturi şi maşinile industriale - are potenţialul de a adăuga între 10.000 şi 15.000 de miliarde de dolari la economia mondială în următorii 20 de ani şi de a da startul unei noi epoci de prosperitate şi creştere economică, arată un studiu al grupului american General Electric. Tehnologia "internetului industrial" ar putea fi introdusă, printre altele, în sectorul medical pentru a ajuta spitalele să optimizeze serviciile oferite şi utilizarea echipamentului în sectorul aviatic, unde transportatorii vor fi avertizaţi că anumite piese se vor defecta înainte ca aceasta să se producă, şi în sectorul feroviar, pentru a evita deraierile. Autorii studiului estimează că o creştere a eficienţei cu 1% ar echivala cu economii de 63 miliarde de dolari la bugetele sănătăţii la nivel mondial. Toate sectoarele economice ar putea economisi peste 270 miliarde de dolari în următorii 15 ani îmbunătăţindu-şi eficienţa cu un singur procent. GE va investi un miliard de dolari în aceste tehnologii şi pregăteşte noi tehnologii "inteligente" care combină software-ul de diagnostic cu cel de analiză. Noile produse ar putea reduce pierderile cu 150 miliarde de dolari în domenii precum aviaţia, transportul feroviar, energia şi sănătatea. Radu Bostan
Grecia ar putea colecta venituri la buget echivalente cu 5% din PIB dacă ar reuşi să reformeze sistemul de colectare a taxelor şi să reducă evaziunea fiscală, potrivit comisarului european pentru impozitare, uniune vamală, audit şi antifraudă Algirdas Semeta. El a menţionat că sistemul de impozitare din Grecia are nevoie de o reformă cu reguli simple şi clare. Analiştii estimează că economia subterană din Grecia s-a ridicat anul trecut la echivalentul a peste un sfert din PIB-ul ţării, cel mai mare nivel din UE. Pentru anul viitor, guvernul de la Atena are în vedere implementarea unor reforme care să combată evaziunea fiscală. Astfel, un nou proiect de lege pentru majorarea veniturilor bugetare vizează eliminarea unor scutiri fiscale şi creşterea impozitelor pentru companii, gospodării cu venituri peste medie, precum şi a taxelor pe proprietăţi. Prin implementarea acestor măsuri se estimează că în perioada 2013-2014 veniturile bugetare vor creşte cu aproximativ 2,5 miliarde euro. UE pierde anual 1.000 miliarde euro din evaziunea fiscală. Ioana Niţă
Situaţia fiscală a Ciprului, a cincea ţară din zona euro care a cerut ajutor financiar extern, este mai serioasă decât cea a Greciei, iar pericolul a fost ignorat de pieţele financiare, a declarat şeful Eurogroup Jean-Claude Juncker. "Prioritatea mea pe termen scurt pentru 2013 este Cipru. Este o problemă care nu trebuie subestimată, pentru că este mai serioasă decât cea a Greciei. Această situaţie nu este luată în considerare de pieţele financiare internaţionale sau de presă", a spus Juncker, citat de Kathimerini. Băncile din Cipru au nevoie de circa 9,3 mld. euro pentru recapitalizare, potivit unui raport preliminar. Fonduri de încă 6 mld. euro ar putea fi necesare pentru a refinanţa datorii ale statului, iar 1,5 mld. euro pentru acoperirea de deficite fiscale, a declarat în noiembrie ministrul de finanţe al Ciprului Vassos Shiarly. Totalul ar ajunge astfel la 16,8 mld. euro, aproape cât PIB-ul Ciprului. Marius Oncu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
