Producătorul auto Volvo intenţionează să închidă uzina de autobuze din Suedia şi să majoreze capacitatea la unitatea din oraşul polonez Wroclaw, scrie Warsaw Business Journal. Reprezentanţii companiei au declarat că au luat această decizie din cauza reducerii cererii şi a competiţiei mari din Europa. "Cererea pentru autobuze noi a scăzut în mod constant în Europa în ultimii ani şi, în acelaşi timp, presiunea asupra preţurilor a crescut, în special pe pieţele nordice", a spus Hakan Karlsson, preşedintele diviziei de autobuze a Volvo. Helena Lind, purtătorul de cuvânt al companiei suedeze, a afirmat că uzina din Wroclaw va rămâne singura unitate în care Volvo va produce autobuze. "Până acum fabrica din Polonia a produs la jumătate din capacitate. Vom majora producţia la această unitate, dar nu vom creşte numărul angajaţilor, în prezent de 1.550", a adăugat Lind. Ioana Niţă
Polonia, cea mai mare ţară membră a Uniunii Europene din afara zonei euro, va adera la uniunea monetară atunci când aceasta va fi stabilă şi reformată, a declarat ministrul de finanţe polonez Jacek Rostowski într-un interviu acordat Financial Times. "Nu suntem interesaţi să ne alăturăm unei uniuni monetare care s-ar putea destrăma", a spus Rostowski, adăugând că programul BCE de achiziţie nelimitată de obligaţiuni a redus riscul declanşării unei catastrofe în zona euro. "Cei mai importanţi paşi au fost făcuţi, dar aceasta nu înseamnă că nu mai sunt şi alte măsuri care trebuie luate înainte de a putea adera la zona euro în siguranţă", a afirmat el. Oficialii polonezi spun de mult timp că vor adopta moneda unică, însă nu au stabilit o dată în acest sens. În 2008, premierul Donald Tusk a anunţat 2012 ca anul intrării în uniunea monetară, însă ţinta a fost abandonată din cauza crizei economice. Polonia îndeplineşte doar unul dintre criteriile necesare pentru aderarea la zona euro, însă guvernul intenţionează ca până în 2015 să ajungă să respecte toate condiţiile. Ioana Niţă
Fondul Monetar Internaţional (FMI) vrea ca Ungaria să implementeze politici "mai echilibrate" pentru a impulsiona creşterea economică şi nu recomandă măsuri de austeritate în plus faţă de cele vizate de guvern prin bugetul pe anul viitor, scrie Bloomberg. Ungaria, cea mai îndatorată ţară din estul Uniunii Europene, a solicitat în noiembrie anul trecut un împrumut de aproximativ 15 mld. euro, dar negocierile au întârziat mult din cauza refuzului premierului Orban de a accepta cerinţele ataşate unui bailout. Luna aceasta, Orban a respins orice înţelegere cu FMI care ar presupune reduceri de pensii, de salarii sau de locuri de muncă. Radu Bostan
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
