Ratele de dobanda mai mici de peste hotare sunt foarte populare, dar exista temeri ca forintul se va deprecia si ii va afecta pe cei care s-au imprumutat, relateaza Financial Times.
Diferenta dintre ratele la care maghiarii se pot imprumuta in moneda lor nationala si in francul elvetian, de exemplu, ajung pana la sase puncte procentuale.
La un centru de desfacere Nissan din Budapesta, agentul de vanzari prezinta optiunile unui cuplu tanar ce doreste sa cumpere modelul Micra.
Un credit in forinti la o rata a dobanzii de 15% si cu rambursare pe patru ani face ca ratele lunare de platit sa ajunga la 36.000 de forinti (145 de euro). Totusi, acelasi imprumut contractat in franci elvetieni, cu rata dobanzii la 9%, coboara rata lunara la mai putin de 31.000 de forinti (125 de euro). Cumulat pe intreaga perioada a imprumutului, in conditiile in care cursul de schimb forint/franc elvetian ramane constant, economia realizata prin cel de-al doilea credit este de 1.700 de euro, o suma deloc neglijabila pentru doi tineri casatoriti de curand.
Dar presupunerea ca rata de schimb a forintului va fi constanta pe termen mediu este una incerta, mai ales daca avem in vedere situatia in care se afla Ungaria acum.
Cuplul decide sa mai astepte pentru a se gandi si a lua decizia buna, dar mii de maghiari s-au angajat in imprumuturi pe valute straine pe parcursul ultimului an si jumatate, de cand, prin aderarea la UE, a fost liberalizata piata creditelor.
Ca urmare a acestei tendinte, banca centrala din Ungaria si multi economisti sunt ingrijorati ca, in ciuda cresterii economice puternice, dezechilibrele economice ale tarii si deficitul bugetar, scapat de sub control, vor conduce la deprecierea semnificativa a monedei nationale; implicatiile pentru consumatorii care au contractat credite denominate in valuta vor fi grave.
"Pericolul este iminent. Oamenii se imprumuta aprope exclusiv in valuta", a declarat Eva Palocz, economist la compania de cercetari din Ungaria Kopint-Datorg.
Potrivit bancii centrale maghiare, creditele in valuta acordate gospodariilor au crescut la aproape 25% din totalul creditelor acordate sectorului privat. Valoarea reflecta o crestere semnificativa fata de ponderea de 5% de la sfarsitul lui 2003.
In primele opt luni ale acestui an, ungurii s-au angajat in credite ipotecare denominate in valuta, in valoare de 465 milioane euro; aceasta suma depaseste cresterea neta a imprumuturilor ipotecare pe aceeasi perioada cu 20%.
Cativa unguri au acces limitat la creditele denominate in valuta, dar majoritatea celor care s-au imprumutat deja nu au capacitatea sa se protejeze in fata riscului de crestere a cursului, de depreciere a monedei nationale.
Zsuzsa Hamori si prietenul ei au cumparat un apartament mic in zona veche a capitalei Ungariei chiar acum patru luni. Cei doi au optat pentru un credit imobiliar in franci elvetieni, care le oferea cea mai mica rata a dobanzii, de doar 6%. Ratele lunare pe care ei le platesc sunt de aproximativ 75.000 de forinti (295 de euro). Hamori a declarat ca o variatie de unu sau doua puncte procentuale nu constituie o problema, dar o modificare de zece puncte procentuale va avea un puternic impact negativ. Nici ea si nici prietenul ei nu au economii stranse in valuta si nici salariile denominate in franci elvetieni, moneda in care au contractat creditul.
Hamori a subliniat ca bancile permit conversia imprumuturilor in valuta in imprumuturi denominate in moneda nationala, dar acest lucru nu ar face altceva decat sa mentina ratele lunare pe care ei le platesc la acelasi nivel; singura diferenta fata de creditul in care
s-au angajat ar fi o rata mai mare a dobanzii.
Unele banci, printre care si liderul de pe piata bancara, OTP, permit celor care s-au imprumutat in valute sa mareasca scadenta (sa reesaloneze datele de plata) creditelor luate pentru a mentine un nivel mai redus al ratelor, un nivel suportabil. Insa acest lucru nu a diminuat din ingrijorarea bancii centrale maghiare; aceasta a anuntat printr-un raport oficial ca o combinatie intre acordarea excesiva de credite in valuta si dezechilibrele economice din ce in ce mai pronuntate poate pune in pericol chiar stabilitatea industriei bancare.
Nivelul imprumuturilor in valuta nu ar constitui o problema atat de mare, daca guvernul maghiar ar reusi sa reduca deficitul bugetar; acesta reprezinta una din sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca daca vrea sa se alature zonei euro in 2010. In acest scop, deficitul trebuie diminuat la 3% din produsul intern brut pana in 2008. Deficitul pentru anul acesta este previzionat la nivelul de 3,6%.
Tinta a fost pusa sub semnul intrebarii inca din septembrie, cand Eurostat a respins tratamentul extrabugetar propus de Ungaria pentru cheltuielile cu refacerea strazilor, cheltuieli care ar fi ridicat deficitul bugetar anual la 6,1%. Din perspectiva alegerilor care se apropie in primavara, unii economisti considera ca valoarea finala pentru acest an a deficitului va depasi 7% si ca guvernul maghiar nu va lua masuri imediate pentru remedierea situatiei.
Intregul fiasco legat de buget, pe fondul unui deficit de cont curent foarte ridicat, care trebuie finantat prin incasari mari in valuta, ameninta acum sa determine deprecierea monedei nationale a Ungariei.
Dupa ce timp de mai multe luni forintul a ramas la acelasi nivel, respectiv la cursul de 245 forinti pentru un euro, saptamana aceasta s-a depreciat la 253 forinti pentru un euro; ratele aferente tuturor creditelor acordate in franci elvetieni au crescut ca urmare a deprecierii monedei nationale maghiare.
Hamori nu este inca foarte ingrijorata. "Ungaria vrea sa adere la Uniunea Europeana, asa ca se va incadra in anumite limite impuse de acest obiectiv", a declarat tanara.
Din pacate insa, guvernul maghiar pare sa amane respectarea tintei pentru zona euro pana in 2012 sau chiar mai tarziu. De fapt nu este in stare sa se incadreze in limite. Guvernatorul bancii centrale din Ungaria, Zsigmond Jarai, a declarat ca "daca vom continua in acest ritm, nu vom adopta euro niciodata". Astfel, guvernul care va fi format dupa alegerile din 2006 va avea sarcina de a reduce deficitul cu 3-4% din produsul intern brut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
