Universitatea Bremen din Germania a primit o donatie de 200 de milioane de euro din partea omului de afaceri miliardar Klaus Jacobs.
Cand au aflat ca universitatea lor a primit 200 de milioane de euro pentru a-si schimba numele, studentii de la Universitatea Internationala din Bremen s-au adunat in campus a doua zi pentru a hotari daca acest "cadou" merita banii, scrie International Herald Tribune.
Cativa s-au plans ca noul nume, Universitatea Jacobs, nu era demn, avand in vedere ca onora un om de afaceri miliardar, Klaus Jacobs. In Germania, bunastarea extrema este inca vazuta cu suspiciune mai degraba decat cu respect.
Altii au luat in calcul faptul ca numele si banii lui Jacobs vor salva aceasta institutie veche de cinci ani, care se afla in pericol de faliment, si ca ar ajuta-o sa isi stabileasca un nou brand. Angajamentul, care a fost aprobat recent, este de departe cea mai mare donatie privata facuta vreodata unei universitati germane.
"Universitatea Internationala din Bremen era un nume mai degraba plat", a spus presedintele institutiei, Joachim Treusch, in timpul unui interviu. "Stanford nu este un loc ci un nume, Harvard nu este un loc ci un nume."
Treusch, care a fost numit in functie recent, aspira in mod clar sa transforme aceasta institutie tanara in pilonul principal al universitatilor germane si o modeleaza dupa forma universitatilor private americane.
In acest proces, el si binefacatorul lui instarit ar putea instaura o noua directie intr-o tara care a ajutat la pioneratul cercetarii moderne in universitati in secolul al XIX-lea, dar care si-a pierdut iscusinta in ultimele decenii.
Pentru Jacobs, care s-a nascut in orasul agitat din nordul Germaniei, cadoul a fost sansa de a da ceva inapoi orasului sau natal. Jacobs, care are un master in administrarea afacerilor de la Universitatea Stanford, a declarat, de asemenea, ca vrea sa incurajeze filantropia in stil american intr-o tara in care nu este prea cunoscuta.
"Sper ca acest lucru va stabili un precedent", a spus Jacobs. "Exista multi bani in domeniul privat si cel corporate din Germania. Cu siguranta ar fi de preferat ca o parte mai mare din acesti bani sa mearga spre institutii."
Donatiile private catre universitatile germane sunt impiedicate de cativa factori, incepand de la lipsa traditiilor filantropice si pana la regulile care limiteaza sumele scutite de taxe. Cu toate acestea, cea mai mare piedica este statul care, de-a lungul istoriei, a fost singurul finantator al educatiei superioare.
Ca rezultat, universitatile germane duc lipsa de resursele rivalilor americani. Statele Unite cheltuie 26 de procente din produsul intern brut pentru educatia de nivel inalt, Germania doar 1,1 procente.
Cele mai celebre universitati germane, Heidelberg, Humboldt si Universitatea din M?nchen, sunt institutii publice finantate de guvernele federale si cele regionale. Doar recent, educatia a avut costuri nesemnificative. Incepand cu anul viitor, un semestru va ajunge pana la 500 sau 600 de euro. "In Germania, ajutorul din partea statului este usor de cerut", spune Jacobs, care a mostenit compania de cafea a familiei sale si a transformat-o intr-una de ciocolata, ajungand sa aiba una din cele mai mari averi din Europa. "Statul este intotdeauan acolo, iar daca strigi destul de tare, vei obtine banii."
Scoala aceasta este particulara si una din putinele din Germania. Cu toate ca a primit un capital de inceput din partea guvernului din Bremen, i-a fost greu sa supravietuiasca. Costurile pentru absolventi ajung la 15.000 de euro pe an plus 440 de euro pe luna pentru cazare.
Strangerile de fonduri au fost putine, in afara de "cadoul" de 10 milioane de franci elvetieni sau 8 milioane de dolari din partea fundatiei Jacobs in 2003, care a instaurat Centrul Jacobs pentru Educatie pe Viata.
Fara noul sau cadou, Treusch a estimat ca universitatea ar fi ramas fara bani pana in aprilie anul urmator. Chiar daca si-ar fi vandut toate actiunile, nu ar fi putut sa isi acopere toate costurile dupa 2008.
"Este vorba despre minimul de care avem nevoie pentru a ramane in functiune", a spus Treusch, un fizician care a negociat donatia cu Jacobs timp de trei luni. "Inca trebuie sa ne mai luptam, dar e in regula."
Universitatea va primi 15 milioane de euro pe an de la Fundatia Jacobs in urmatorii cinci ani, pentru a acoperi cheltuielile operationale.
In 2011, Jacobs va inclina balanta la 125 de milioane de euro, pentru a sprijini predarea si cercetarea "la un nivel competitiv". Notiunea de competitie in educatie implica si Germania. De la inceputul anilor 1970, cand admiterile erau deschise prin decret guvernamental, a existat un fel de egalitate artificiala in scolile germane, care a mascat neconcordanta dintre calitatea profesorilor si studenti.
Acum tara ia in seama aceste diferente prin canalizarea a milioane de euro catre universitatile de elita, care au fost alese luna trecuta de catre oficialii publici si oamenii instruiti.
Universitatea Jacobs nu a intrat in cercul fermecat, dar cadoul din partea lui Jacobs este de doua ori mai mare decat cantitatea pe care cele trei universitati de elita, Universitatea din M?nchen, Universitatea Tehnica din M?nchen si Universitatea din Karlsruhe, o vor primi in aceeasi perioada de timp.
Germania are si alte universitati particulare, dar acestea au tendinta de a se specializa in drept sau management. Otto Beisheim, un comerciant instarit, a fondat o scoala la Witten, Universitatea Herdecke, cea mai veche universitate particulara din tara, localizata in Ruhr Valley.
La Universitatea Jacobs, care e gazduita intr-o fosta baza militara germana, se preda inginerie, stiinte, stiinte sociale si umaniste. O treime din cei 1.000 de studenti ai sai vin din afara Germaniei, aproape jumatate din Europa de Est si Rusia. Cursurile se tin in engleza. Atmosfera cosmopolita i-a facut cu ochiul lui Jacobs, care are un birou in Elvetia si creste cai de curse in Anglia. "Nu mai exista alta universitate ca aceasta in Europa. Este unica", a spus el.
Sa-si puna numele pe usa din Bremen, spune Jacobs, a fost un mare risc pentru el, dar si pentru universitate, din moment ce acesti bani au fost investiti intr-o institutie publica. Cu toate acestea, a zis el, va juca doar un rol de consilier.
De ce nu a donat Jacobs milioanele sale catre universitatea pe care a absolvit-o, Universitatea din Hamburg? "Pentru ca nu mi-au cerut asta", a explicat el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
