Companii

Care este miza din piaţa tichetelor de masă, cel mai "oferit" beneficiu din România: un miliard de euro

Care este miza din piaţa tichetelor de masă, cel mai "oferit" beneficiu din România: un miliard de euro

Autor: Ana Raduta

17.11.2010, 23:58 952

La supermarket, mulţi scot la casă numerar, ceva mai puţiniplătesc cu cardul şi poate la mai bine de jumătate dintre cei carestau la rând în faţa noastră vedem celebrele tichete de masă. Lescot tacticos, le completează pe loc şi le desprind unul câte unuldin carnetul special în care sunt legate.

Şi le vedem tot mai des, atâta vreme cât numărul de magazine cucare emitenţii de tichete au încheiat parteneriate şi numărulangajaţilor care le primesc la salariu au atins un nivelimpresionant. Iată şi cifrele: din circa 4,2 mil. angajaţi, pestedouă milioane primesc bonuri de masă de la companiile undelucrează, scrie revista Business Magazin.

Trebuie spus că aceste tichete sunt oferite doar în mediul privat,care cuprinde circa 4,3 milioane de salariaţi, ceea ce conferă oaltă amploare cifrei prezentate iniţial - jumătate dintre angajaţiieligibili primesc acest beneficiu. Şi numărul magazinelor careacceptă această modalitate de plată este mare. "Tichetele emise deEdenred sunt acceptate în 50.000 de magazine afiliate din toatăţara", spune Iulian Alexe, directorul de marketing şi comunicare alemitentului de tichete Edenred, fostul Accor Services, cel mai marejucător de pe piaţa tichetelor.

89% din companii oferă tichete de masăangajaţilor
De altfel, potrivit studiului salarial şi de beneficii PayWell 2010realizat de PricewaterhouseCoopers, tichetele de masă reprezintăcel mai oferit beneficiu de companiile din România - 89% dincompaniile chestionate spun că includ acest beneficiu în pachetulextrasalarial al angajaţilor şi cam aşa au stat lucrurile şi înanii trecuţi, când, în medie, procentul ajungea la circa 75%.
Atracţia acestui tip de beneficii ţine de facilităţile fiscale pecare le oferă. Astfel, tichetele de masă, tichetele de vacanţă şitichetele cadou au adus importante beneficii fiscale companiei carele oferă, fiind deductibile la calculul impozitului pe profit şiscutite de la plata contribuţiilor social-salariale şisocial-patronale.

Începând cu luna iulie, legea a fost modificată, iar aceste ticheteau devenit impozabile cu cota de 16% corespunzătoare impozitului pevenituri din salarii plătibil de angajat. Iniţiativa a fost în modrepetat criticată de angajaţi şi angajatori deopotrivă, însă îndestul de puţine cazuri a reprezentat un motiv pentru a excludetichetele de masă din pachetul de beneficii.
Rămân, chiar şi aşa, beneficiile cele mai eficiente financiar pecare le pot oferi angajatorii, iar angajaţii le pun în topul listeide preferinţe tocmai datorită accesului imediat şi foarte puţincondiţionat în ceea ce priveşte utilizarea lor. La o valoare fixăde 8,72 de lei pentru un tichet de masă şi, în general, la 22 debonuri primite lunar, un angajat poate merge la cumpărături şiumple coşul cu produse necesare pentru o săptămână sau două. Cei192 de lei reprezintă, în cele din urmă, o sumă destul de mică, aşacă în cazul celor mai mulţi angajatori tichetele de masă reprezintădoar o parte din pachetul de beneficii extrasalariale, completat dealte produse sau servicii precum asigurările de sănătate sauprimele acordate la ocazii speciale.

Chiar dacă la nivel individual nu vorbim de sume uriaşe, penetrarealor în piaţă a ajuns la un nivel atât de avansat, încât s-a creat oindustrie de servicii care se ridică la peste un miliard de euro,potrivit datelor Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete(APET). Pentru a înţelege mai bine dimensiunea reală a acesteipieţe, facem câteva comparaţii - este de aproximativ cinci ori maimare decât valoarea pieţei de publicitate şi cam tot de atâtea oridepăşeşte piaţa serviciilor de consultanţă, însă se apropie valoricde dimensiunea pieţei produselor farmaceutice, spre exemplu.

Iar acum ne aflăm într-un moment extrem de aglomerat pentruemitenţii de tichete care se pregătesc să tipărească, pe lângătichetele de masă lunare, şi tichetele-cadou pe care angajatorii levor oferi de Crăciun. "Tichetele-cadou pot fi acordate de companiiatât angajaţilor, cât şi clienţilor şi partenerilor de afaceri,făcând parte din cadourile de protocol şi fiind utilizate din ce înce mai des în campaniile de marketing şi loializare", spune Alexe.Practic, din totalul tichetelor-cadou emise pe parcursul unui an,40% sunt oferite de Crăciun. Valoarea nominală a unui tichet-cadoupoate fi stabilită, la alegerea companiei client, între 10, 20, 30,40 sau 50 de lei. Suma totală oferită fiecărui beneficiar estedeductibilă în limita a 150 de lei, însă, după cum spunreprezentanţii Edenred, de sărbători angajatorii sunt mai generoşi,aşa că, în medie, oferă tichete în valoare de 200 de lei.

Vin şi cardurile-cadou
De curând, s-au lansat pe piaţă şi primele carduri de cadouripentru companii, care practic au aceeaşi utilitate, dar care pot fireîncărcate, simplificând logistica pentru firma care acordăcardul.
Desigur, anul 2010 nu a fost cel mai bun an pentru emitenţii detichete, a căror activitate este strict legată de evoluţiaeconomiei şi, în special, de evoluţia pieţei muncii - cu cât disparmai mulţi angajaţi din mediul privat, cu atât şi nevoia de tichetescade. În plus, angajatorii vor fi întotdeauna mai tentaţi să taiedin pachetul de beneficii extrasalariale al angajatului decât dinsalariul fix, atunci când sunt presaţi de reduceri decosturi.
Partea bună pentru emitenţii de tichete a fost că anul acesta, deşiau dus-o mai greu decât în 2008, au semnalat o stabilizare a pieţeifaţă de 2009.
"Dacă în prima parte a crizei s-a pus accent pe reducerile decosturi cu orice preţ, după ce a trecut faza de downsizing,angajatorii au început să-şi consolideze echipele rămase şi săpregătească fidelizarea lor pentru viitor. Iar un prim pas în acestsens ţine de politica de recompensare şi beneficii", precizeazădirectorul de marketing de la Edenred.
Fluctuaţiile întâmpinate de companiile de profil au venitpreponderent din zona firmelor mici şi mijlocii, destul de afectatede problemele economice şi cu politici de resurse umane destul depuţin riguroase. Pe de altă parte, multinaţionalele au rămasclienţi fideli, pentru că planurile salariale ţin, de cele maimulte ori, de o aliniere la nivel de grup.
Potrivit APET, peste jumătate din beneficiarii de tichete de masălucrează în companii cu peste 250 de angajaţi, 26% lucrează încompanii care au între 50 şi 249 de angajaţi, iar 19% provin dincompanii mai mici, cu cel mult 49 de angajaţi.
Tichetele de masă şi cadouri sunt reglementate foarte strict, prinlegi speciale, şi sunt produse, emise şi decontate în sisteme desecuritate atent controlate.
Se tipăresc în condiţii de maximă siguranţă şi în număr controlat,doar atâtea câte se comandă. "Hârtia pe care se imprimă tichetelenoastre este produsă în Franţa, conţine o serie de elemente desecuritate, iar tipărirea şi livrarea tichetelor se fac doar înurma unei comenzi achitate de către compania client, potrivitlegislaţiei care reglementează toate tipurile de tichete dinRomânia", explică Alexe.
Ele ajung la companii în aproximativ o zi de la efectuarea comenziişi niciodată nu există bonuri suplimentare pe stoc.
În centrul de producţie al Edenred lucrează 30 de oameni, iarechipamentele folosite la tipărire au costat în jur de 500.000 deeuro.
Deşi cererea de tichete de masă este în continuare mare, emitenţiirămân cu pumnii strânşi cel puţin până în primele luni din 2011,când se vor fi conturat planurile directorilor de resurse umanepentru angajaţi.
Cu puţin noroc, concedierile se vor opri, iar angajatorii vorreveni treptat la pachetele salariale cu care şi-au atras învremurile bune angajaţii.

AFACERI DE LA ZERO