Companii

Fara investitii masive, constructorii romani nu vor lua contractele mari din mana firmelor straine

Fara investitii masive, constructorii romani nu vor lua contractele mari din mana firmelor straine

Companiile romanesti de constructii s-au divizat dupa 1990, iar din trusturile de constructii care aveau 2.000-3.000 de angajati s-au desprins firme mai mici, care acum rezista cu greu pe piata.

13.07.2006, 13:04 20

Firmele romanesti de constructii sunt nevoite sa deruleze investitii masive pentru a putea concura cu companiile puternice straine care au intrat pe piata locala, spun jucatorii de profil.
Mai mult, companiile romanesti sunt dezavantajate si de noua lege a achizitiilor publice, care permite companiilor straine sa castige mai usor contractele importante de pe piata.
"Companiile romanesti de constructii s-au divizat dupa 1990, iar din trusturile de constructii care aveau 2.000-3.000 de angajati s-au desprins firme mai mici, care acum rezista cu greu pe piata", a declarat Florian Florescu, directorul economic al companiei de constructii Arcom.
Lucrarile de amploare din infrastructura au fost castigate in ultimii ani de jucatori internationali, precum Astaldi (Italia), Colas (Franta) sau Max Bogl (Germania), care s-au pozitionat strategic pe piata constructiilor. "Companiile care castiga contracte mari trebuie sa aiba o putere financiara solida, sa fie credibile pentru banci si sa aiba un portofoliu important de lucrari", precizeaza Florescu.
Firmele autohtone au putine sanse in fata jucatorilor straini, considera Mircea Bulboaca, presedintele grupului Con-a, care construieste cel mai mare parc comercial din Transilvania, la Selimbar, langa Sibiu.
"Din pacate, in domeniul constructiilor se aplica reguli care discrimineaza sau mai bine zis dezavantajeaza constructorii romani. Cand se acorda o lucrare, prin licitatie, se tine cont de cifrele de afaceri. Ce putem noi face atunci cand vin firme straine cu cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro? Firmele de constructii din Romania au inceput sa se dezvolte abia in ultimii cinci-sase ani", spune Bulboaca.
Spre exemplu, in Sibiu, primele lucrari importante in constructii au venit in urma cu cinci ani, cand mai toate companiile s-au batut pentru a ridica fabrica Wenglor Sensoric, pe un spatiu de 3.000 de metri patrati, potrivit reprezentantului Con-a.
"In prezent, o lucrare de 3.000 de metri patrati este una minora. De aceea, imi este teama ca vom ajunge sa lucram pentru companiile straine, pentru antreprenori straini. Nu cred ca este corect din partea autoritatilor romane sa nu tina cont de faptul ca firmele romanesti sunt in dezvoltare", mentioneaza Bulboaca.
O alta problema pentru constructorii romani este forta de munca, in special cea calificata. Exodul muncitorilor romani catre tarile dezvoltate precum Franta, Anglia, Israel, Italia sau Spania a afectat vizibil activitatea companiilor romanesti.
"In general, un inginer bun il cresti in sapte ani de practica. Cam de atata timp este nevoie pentru a acumula experienta necesara. O societate de constructii se construieste cu rabdare, la capitolul personal. Din pacate pentru noi insa, nu mai sunt meseriasi. Tinerii buni pleaca peste hotare, unde sunt platiti mai bine decat in Romania", explica Bulboaca.
In prezent, nu mai exista scoli de pregatire specializate in domeniul constructiilor, potrivit lui Florescu. Muncitorii din constructii sunt printre romanii cel mai prost platiti, cu o medie neta lunara de 195 de euro in luna aprilie, in timp ce salariul mediu net pe economie se situeaza la 230 de euro. Cresterea comenzilor si a afacerilor in sectorul constructiilor nu s-a reflectat atat de puternic si in salarii.
Bulboaca mai spune ca atitudinea autoritatilor publice, care in decizia de acordare a unui contract public tin cont de cifrele de afaceri uriase ale companiilor de constructii straine si nu tin cont de faptul ca firmele romanesti sunt inca in dezvoltare, este incorecta.
Pe de alta parte, reprezentantul Arcom considera ca firmele romanesti care nu au o putere financiara nu trebuie sa castige contractele mari de infrastructura, pentru ca nu au capacitatea necesara de a finaliza proiectele.
Con-a deruleaza in acest moment lucrari de aproape 30 de mil. euro si estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu 80%, pana la 43 mil. euro. European Retail Park este cea mai importanta lucrare pe care o realizeaza Con-a, parcul comercial fiind cel mai mare din Transilvania, cu o suprafata de circa 45.000 de metri patrati. "In acest moment, noi ne ocupam de prima faza a constructiei si avem contractate lucrari pentru 18 hectare. Ca suma estimativa, costurile lucrarilor pentru aceste 18 hectare sunt intre 20 si 25 mil. euro. Prima faza a proiectului are ca termen de finalizare 16 noiembrie, acest an. Avem logistica si personalul necesar pentru a duce la capat aceasta investitie importanta", spune Mircea Bulboaca. Compania are mai multe lucrari in derulare, nu numai la Sibiu, ci si in Oradea si Cluj.
In Sibiu executa constructia unui hotel, lucrari la noul sediu al Bibliotecii Astra si finalizarea lucrarilor de refacere si amenajare a Pietei Mici. O alta lucrare in derulare este spatiul de productie construit pentru firma Kromberg, din Medias. Lucrarile sunt derulate pe 18.000 de metri patrati si depasesc 1,3 milioane de euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO