Soarta grupului NTT, cel mai important operator de telecomunicatii de pe continentul asiatic, a devenit o adevarata miza de campanie electorala dupa ce premierul nipon Yoshihiro Mori a lansat un apel la privatizarea sa completa. Reactiile la aceasta sugestie, facuta la sfarsitul saptamanii trecute, nu au intarziat sa apara, voci din cadrul Partidului Liberal Democrat (de guvernamant) cerand revizuirea legii privatizarii si reducerea cotei detinute de NTT in filiala sa de telefonie mobila NTT DoCoMo.
Boom-ul inregistrat de noua economie in Japonia a intarit randurile celor care considera ca o simpla liberalizare a sectorului telecomunicatiilor este insuficienta si care cer o deschidere mai mare pentru a accelera dezvoltarea Internetului si a comertului electronic.
In contextul in care revigorarea economiei nipone dupa cea mai grava recesiune din ultimele cinci decenii ramane inca fragila iar deficitul sectorului public se adanceste, o privatizare accelerata a operatorului national ar avea numeroase avantaje. In fine, NTT se afla in miezul celui mai recent diferend comercial dintre Statele Unite si Japonia. Washingtonul doreste ca NTT sa-si reduca tarifele de interconectare locala cu 41% in urmatorii doi ani, in timp ce guvernul japonez propune o reducere de 22,5% esalonata de-a lungul a patru ani. Premierul nipon a promis ca un acord in acest sens va fi realizat inaintea summit-ului G8 programat sa aiba loc in luna iulie in insula Okinawa.
Decisa inca din 1985, sub presiunea americana, privatizarea partiala a NTT (la acea vreme numarul unu mondial in domeniul telecomunicatiilor) a cunoscut o evolutie mai lenta decat se prevedea, acelasi lucru inregistrandu-se si in cazul procesului de liberalizare a pietei de telefonie din Japonia.
Reglementarile intrate in vigoare pana in prezent nu lasa concurentei decat o mica portiune din piata locala, blocand in acelasi timp expansiunea internationala a NTT (compania nu a fost autorizata sa ofere servicii pe pietele externe decat din 1999). Bineinteles, Japonia numara o multime de operatori iar mari actori internationali (British Telecom, AT&T) si-au facut deja intrarea in arhipelagul nipon aliindu-se cu firme locale. Cu toate acestea, NTT detine in continuare controlul asupra a 90% din conexiunile la liniile locale japoneze. Privatizarea totala a NTT ar presupune mai intai reducerea cotei detinute de companie in cadrul diviziei NTTDoCoMo, care a contribuit anul trecut cu 60% la profiturile intregului grup. Introdus la bursa in 1998, NTTDoCoMo are cea mai mare capitalizare de la Bursa din Tokio, devansand cu mult compania sa mama.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
