Teremia Mare era pe vremuri considerata bastionul etnicilor germani din Banat. Cu timpul, marea lor majoritate au luat drumul Germaniei.
Sperau intr-un trai mai bun chiar daca, inca de pe vremea regimului comunist aici aveau totul. Case, masini, bani si hectare intregi de vie "daraburite" rational de politica economica a unui sistem comunist.
Anul trecut, o parte din ei s-au intors acasa, de data aceasta cu un singur scop. Acela de a face ca vinul de Teremia sa-si recapete faima de care s-a bucurat odinioara.
Tot mai rau
In vremurile bune, pe "mosia" din Teremia Mare dadeau in parg 2.000 de hectare de vie. Faima licorii lui Bachus depasise de mult granitele tarii, iar sticlele cu coniac de Teremia Mare erau apreciate si recunoscute ca atare cel putin in tarile fostului lagar comunist.
Cu timpul, mai ales in deceniul trecut, afacerea a mers din ce in ce mai prost. Vechile relatii cu beneficiarii au pierdut treptat la capitolul consistenta astfel incat, la un moment dat, SC Terevin SA s-a trezit cu crama plina.
Vinul nu mai avea cautare, iar suprafetele cultivate scadeau vazand cu ochii. Inevitabilul s-a produs: afacerea a sucombat si nu se mai intrezarea nici o portita de scapare.
Intoarcerea
Anul trecut, zece dintre etnicii germani plecati, au revenit cu ideea de a pune din nou pe picioare intreaga afacere. Asa a luat fiinta Marienfeld (Campul Mariei, in limba germana), o societate care si-au propus sa puna din nou lucrurile pe picioare.
Mai mult de jumatate din cele 2.000 de hectare gestionate de fostul IAS, iar mai apoi de SC Terevin SA fusesera lasate parlog. Calitatea viei lucrate a scazut si ea din cauza unor probleme care tineau mai mult de dificultatile materiale ale defunctei societati. Nu s-au descurajat, insa. Marea aventura viticola putea sa inceapa.
atefan Moldovan, administratorul noii societati impreuna cu principalii actionari nu au avut timp sa contemple "mostenirea".
Soiurile de baza, Stan Schiller si Majarca au fost imediat revigorate. Cultura de Feteasca si Riesling a fost adusa si ea pe linia de plutire.
Actualmente, asociatia lucreaza 120 de hectare de vie si peste 300 de hectare de pamant arabil. Societatea Marienfeld are acum 11 angajati carora li se adauga, in functie de lucrarile care trebuie efectuate, alti aproximativ 70 de zilieri.
In perioada imediat urmatoare firma va trebui sa treaca o alta proba de foc: obtinerea licentei de producator. Daca totul merge bine, vinul de Teremia va intra din nou in Comunitatea Europeana.
15 milioane pe hectar
Cultivarea viei in zilele noastre se aseamana cu o aventura din care niciodata nu stii daca vei castiga sau vei pierde.
Pe de o parte, e de inteles mai ales daca tinem cont si de faptul ca, numai un hectar de vie lucrata cere cheltuieli de peste 15 milioane de lei daca se lucreaza profesionist. In plus, oamenii trebuie sa se roage de vreme buna si, mai ales, sa pazeasca via de hoti.
Crama
Crama Marienfeld dispune de o capacitate de 350.000 de litri de vin. Printre butoaie mai vechi se gasesc cele ale celebrei firme timisorene Aplletower care fabricase special butoaie pantecoase cu un volum de 9.000 de litri.
"Temperatura in crama ar trebui in mod normal sa ramana constanta in tot timpul anului. Mercurul termometrului nu trebuie sa depaseasca 15 grade Celsius. Pentru a ne incadra in standarde avem de gand sa achizitionam in curand o instalatie speciala de climatizare al carei cost se ridica la 40-50.000 DM"- spune atefan Moldovan, administratorul societatii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
