Cehii de la CEZ, care au intrat în România în 2005 cumpărând de la stat Electrica Oltenia şi care au pus la bătaie 1,1 mld. euro pentru a construi în Dobrogea cel mai mare parc eolian din Europa, lansează o nouă ofensivă asupra pieţei locale, cea mai mare de la venirea lor aici. Până în 2013, CEZ vrea proiecte în energie verde de până la 2.000 MW, cât trei unităţi ale centralei de la Cernavodă, iar din banii obţinuţi din schema de sprijin pentru regenerabile pusă la dispoziţie de statul român îşi vor construi în Cehia două reactoare nucleare noi la centrala de la Temelin.
Acest plan eclipsează toate proiectele anunţate până acum de multinaţionalele intrate în segmentul energiei electrice autohtone, iar valoarea lui se va ridica la circa 3 mld. euro, cei mai mulţi bani urmând să fie băgaţi în proiecte eoliene.
Strategia a fost gândită după plecarea de la conducerea CEZ a lui Martin Roman, omul care a transformat grupul ceh într-un gigant cu operaţiuni răspândite în întreaga Europă Centrală şi de Est. Deşi după demisia lui Roman mesajele venite din partea clasei politice, CEZ fiind o companie de stat, vizau reducerea expunerii internaţionale a grupului şi concentrarea pe securitatea energetică a Cehiei, noul management a venit cu un plan diferit, dar care însă serveşte perfect intereselor ţării-mamă.
Poziţia din România, întărită
"Şi eu am fost îngrijorat şi m-am întrebat dacă CEZ se va retrage, dar nu este cazul. Dimpotrivă, poziţia CEZ din România va fi menţinută şi întărită", spune Jan Veskrna, şeful CEZ România, omul pe care cehii l-au trimis aici în 2005 pentru a restructura din temelii fosta Electrica Oltenia.
Pe scurt, planul cehilor este următorul. În Cehia, proiectul major în care grupul este implicat este construirea a două grupuri noi la centrala nucleară de la Temelin. Pentru a face rost de bani însă, CEZ a venit cu o strategie. Va investi în anii următori sume semnificative în proiecte de energie regenerabilă, înainte de construirea centralei de la Temelin, care apoi vor putea genera bani pentru susţinerea acestui proiect nuclear mamut prin schemele de sprijin de care vor beneficia. Practic, consumatorii români de energie vor plăti în mare parte investiţia nucleară a cehilor de la CEZ prin creşterea facturilor determinată de aplicarea schemelor de sprijin pentru energia verde.
Bani verzi pentru energie nucleară
"Lucrurile stau în felul următor. CEZ va construi două grupuri nucleare noi la Temelin. Planul la nivel de grup este ca din 2013 să înceapă lucrările de construcţii la acest proiect. În doi ani, vom vedea investiţii uriaşe acolo, iar între timp CEZ trebuie să genereze bani şi să aducă bani. Fondurile care pot veni rapid sunt cele din proiectele regenerabile. La nivel de grup, planul este acela de a avea la nivelul anului 2013 un portofoliu de proiecte noi de 3.000 MW în energie regenerabilă pentru a beneficia de schemele de sprijin", spune Veskrna.
De exemplu, în România energia regenerabilă este susţinută printr-un sistem de certificate verzi. În prezent, pentru fiecare MWh de energie verde livrat în sistem, un producător primeşte un certificat verde cu o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. Acest certificat este vândut către furnizorii de electricitate, care sunt obligaţi ca în coşul livrat clienţilor să aibă o anumită cotă de energie regenerabilă. Dovada îndeplinirii acestei cote este dată tocmai de numărul de certificate verzi achiziţionate. Mai de parte însă, furnizorii vor transmite în facturi aceste costuri suplimentare, susţinătorul final al acestei scheme de sprijin fiind tocmai populaţia şi companiile consu matoare de energie. Dar, în scurt timp, schema va deveni şi mai generoasă, aşă că numărul de certificate verzi va varia în funcţie de tehnologie. Astfel, şi impactul în facturi va fi mai mare, dar acest lucru nu-i preocupă pe investitorii în energie verde care-şi vor recupera mai repede banii băgaţi în acest proiecte. Sprijinul pentru energie verde a fost pus la punct în mai multe state europene datorită unor directive obligatorii privind consumul de energie regenerabilă la nivelul anului 2020. Cum fără sprijin investiţiile nu erau rentabile, pentru îndeplinirea directivelor, statele europene, inclusiv România, au pus la punct scheme suport.
Socotelile CEZ
Calculele făcute de cehi i-au dus la concluzia că din cei 3.000 MW plănuiţi în energie regenerabilă vor obţine circa 10 miliarde de dolari din schemele de sprijin, bani care vor fi băgaţi în centrala de la Temelin. Tot din calculele cehilor, România va juca un rol major în îndeplinirea acestui plan.
"Practic, în perioada de construire a centralei de la Temelin, estimată pentru 2013-2017, cash flow-ul necesar acestei investiţii va veni din proiectele rege nerabile. A fost analizată activitatea grupului în fiecare ţară. În Germania CEZ este prezent pe partea de trading de energie, această poziţie urmând să fie consolidată. Dar de la trading până la dezvoltarea unor proiecte este nevoie de o forţă locală, pe care nu avem cum s-o construim până în 2013. În Cehia este o întreagă dezba tere privind proiectele de energie regenerabilă, cele solare în special, din cauza impactului pe care îl au în facturi. România este mai stabilă decât Bulgaria sau Albania şi se poziţionează în fruntea planului CEZ în ceea ce priveşte dezvoltarea regenerabilelor", a explicat reprezentantul CEZ România.
Piaţa locală mai are însă câteva avantaje: un potenţial eolian extrem de bun în Dobrogea, o schemă de sprijin mult mai generoasă faţă de alte state europene şi o opinie publică puţin sensibilă la problemele pe care energia verde le-ar putea pune asupra facturilor sau asupra sistemului energetic.
Ofensiva de 3 miliarde de euro a început
Astfel, ofensiva verde a cehilor va fi cu precădere concentrată în România.
"Cel puţin jumătate din cei 3.000 MW doriţi la nivel de grup până în 2013 vor fi montaţi în România. Sunt oportunităţi majore pentru că piaţa este foarte lichidă şi de aceea eu cred că pot convinge boardul că în România se pot construi 1,5 - 2 GW (1 GWâ1.000 MW) noi în proiecte regenerabile, fără a-i pune la socoteală pe cei 600 MW de la Fântânele şi Co gea lac. Sunt investiţii de peste 3 miliarde de euro care trebuie finalizate până în 2013", spune Veskrna. De o lună cehii au de marat deja negocierile, fiind interesaţi cu precădere de preluarea unor proiecte în dezvoltare, marea parte a investiţiilor urmând să fie realizate în parcuri eoliene. "Sunt două feluri prin care vrem să ajungem la această capacitate.
Fie cumpărăm de la dezvoltatori, fie luăm proiecte gata făcute. Preferăm prima variantă. În urmă cu o lună am început negocierile cu mai mulţi dezvoltatori."
Dezbateri aprinse
Planurile CEZ vin în contextul în care în acest moment dezbaterile legate de energia regenerabilă sunt mai aprinse ca oricând mai ales într-un context eco nomic măcinat de multe semne de întrebare.
"Riscul în energie este mereu prezent. Cehia în 20 de ani va avea probleme în alimentare şi de aceea in vesti ţia de la Temelin este necesară. Cehia, de exemplu, îşi dă acum seama că investiţiile pe care le-a făcut în proiecte solare sunt greu de suportat din cauza creşterii factu rilor. În Cehia mulţi oameni au revenit la lemnele de foc pentru că preţul energiei este prea mare. Şi România va fi afectată. Oriunde pot izbucni astfel de probleme şi ele nu sunt legate numai de preţuri, ci şi de suportabilitatea sistemelor. În Germania, dacă bate prea tare vântul, pică sistemul." Mai mult, nici oficialii români nu exlcud ca în anii ur mători să modifice schema de sprijin pentru energia regenerabilă dacă vor fi constatate cazuri de supra compensare. "Energia verde a fost un fel de copil răsfăţat al sistemului energetic, dar apoi au venit directivele europene, iar acest domeniu s-a transformat deodată într-o afacere. Pentru protecţia mediului, susţin 100% energia verde, ca inginer îmi fac probleme pentru sistem, iar ca om de afaceri văd aici o oportunitate.
În 20 de ani ne vom confrunta cu problema alimentării cu apă, cu pământul fertil insuficient, cu epuizarea resurselor convenţionale. Energia verde utilizează mult teren fertil, dar îţi reduce dependenţa de combustibilii clasici. Fără dubiu însă, din punct de vedere economic energia verde este o afacere foarte bună. Acestea toate sunt dezbateri ale momentului."
Bani pe avocaţi, construcţii în aşteptare
Nici problemele pe care le au la Cogealac, comuna dobrogeană unde până acum trebuia să fie montate peste 100 de turbine eoliene, nu-i sperie pe cehi.
"La Cogealac avem 130 de procese şi un an întârziere. Dăm bani la avocaţi şi nu construim nimic, dar în 2012 trebuie să avem restul de 120 de turbine ridicate." Parcul de 1,1 mld. euro cu o capacitate de 600 MW din comunele Fântânele şi Cogealac trebuia finalizat până la această dată. Dacă la Fântânele lucrurile au mers destul de bine, la Cogealac CEZ a întâmpinat multiple dificultăţi pe fondul unor conflicte cu autorităţile locale. În acest moment, din cei 600 MW funcţionează circa jumătate.
Energia eoliană nu este însă singura formă de energie regenerabilă care a intrat în vizorul cehilor.
"Acum avem 4 microhidrocentrale la Reşiţa de 18 MW.
Vom investi în retehnologizarea lor 20 de milioane de euro capacitatea acestora urmând să crească până la 20 MW la finele lui 2012 şi vrem să mai cumpărăm astfel de unităţi."
România, locomotiva internaţională a CEZ
La finalul planului de 3 miliarde de euro până în 2013, România va deveni locomotiva CEZ pe plan internaţional, profitul operaţional urmând să se dubleze faţă de nivelul actual. "CEZ Distribuţie a devenit o referinţă la nivel de grup în multe aspecte tehnice. Eu am fost trimis aici să reconstruiesc Electrica Oltenia şi am transformat-o dintr-o companie neperformantă în una de top, dar acum operaţiunile din România vor deveni locomotiva CEZ la nivel internaţional. Dacă acum avem un EBITDA de 400 de milioane de lei, în 2013 trebuie să ajungem la un miliard de lei. România va ajunge astfel să reprezinte 18% din EBITDA pe întreg grupul CEZ. Aşteptările sunt foarte mari."
Energia este platina unei ţări
Planurile CEZ de întărire a poziţiilor din Cehia din bani obţinuţi prin activităţile internaţionale vin în contextul în care România, deşi a vrut să-şi facă şi ea campioni naţionali, exemplul fiind chiar cehii de la CEZ, a eşuat, ajungând acum sub presiunea FMI să ia din nou în calcul vânzarea activelor energetice. Veskrna spune însă că energia este cel mai de preţ activ al unui stat, dar dacă nu este bine administrat, mai bine este scos la vânzare.
"Energia este platina unui stat, dar trebuie să te întrebi: ai strategia, ai banii, ai oamenii? Ca să faci ceva notabil trebuie să treci prin aceleaşi lupte prin care am trecut şi noi, care sunt dureroase şi nepopulare. Dar trebuie să te hotărăşti: ori vinzi, ori te porţi ca un investitor."
După tentative multiple de reorganizare a sistemului energetic, statul român, sub presiunea FMI, ar putea să scoată la vânzare ultimele distribuţii de energie din Electrica, complexurile energetice din bazinul Olteniei şi să aducă manageri străini la companii precum Romgaz sau Nuclearelectrica. Atenţia FMI nu este însă la fel de concentrată asupra adevăratelor găuri negre aşa cum sunt termocentralele. CEZ urmăreşte însă aceste procese, iar apetitul pentru achiziţii este în continuare la cote ridicate.
"Dacă privatizarea distribuţiilor rămase din Electrica va începe în curând, cu siguranţă vom analiza această oportunitate."
Managerii buni sunt în România
În ceea ce priveşte managementul privat, Veskrna spune că oameni buni sunt şi în România şi că ei trebuie susţinuţi şi puşi acolo unde este cea mai mare nevoie de ei. "Managementul privat este o noţiune nouă în Europa, dar ea a fost aplicată cu succes în SUA de exemplu. Problema este că sunt oameni buni aici, dar cu toţii ştim motivele pentru care ei nu ajung acolo unde trebuie. Ce credeţi? Că noi am venit deodată din Cehia, cu paşaport de Cehia şi ca prin minune lucrurile au început să meargă la Electrica Oltenia? Nicidecum. Am adus în companie oameni buni din România. Asta este tot." Veskrna spune că-i surâde ideea de management la orice companie, indiferent de naţionalitate, dar că după ce va duce la bun sfârşit planul cehilor până în 2013 are alte gânduri. "Mi-ar plăcea să merg la orice companie, fie că este românească, fie că este thailandeză sau de orice altă origine, dar mă tem că dacă voi duce la sfârşit tot planul pentru 2013, voi fi epuizat. Mi-ar plăcea după acest moment să mă odihnesc un pic."
Ce spune Jan Veskrna despre
Managementul privat
"Managementul privat este o noţiune nouă în Europa, dar ea a fost aplicată cu succes în SUA de exemplu. Problema este că sunt oameni buni aici, dar cu toţii ştim motivele pentru care ei nu ajung acolo unde trebuie. Ce credeţi? Că noi am venit deodată din Cehia, cu paşaport de Cehia şi ca prin minune lucrurile au început să meargă la Electrica Oltenia? Nicidecum. Am adus în companie oameni buni din România. Asta este tot."
Anul 2011
"Pentru fiecare an eu am un cuvânt prin care îl caracterizez. Pentru 2011 cuvântul este "dificil". A fost un an greu. Schema de sprijin pentru energia verde încă nu se aplică, datoriile CFR au ajuns la 350 de milioane de lei, dar cu toate acestea din punctul de vedere al rezultatelor va fi cel mai bun de la intrarea noastră în piată."
Datoriile CFR
"Pentru prima dată, am senzaţia că problema datoriilor CFR s-ar putea rezolva în urma discuţiilor cu FMI. Dar şi aici este o întrebare. Bine, să spunem că într-un fel aceste datorii vor fi plătite, dar ce se întâmplă după? La anul, pe aceeaşi vreme am putea din nou discuta despre acumularea datoriilor în absenţa unui plan de reorganizare."
Problemele verzi
"Cehia de exemplu îşi dă acum seama că investiţiile pe care le-a făcut în proiecte solare sunt greu de suportat din cauza creşterii facturilor. În Cehia mulţi oameni au revenit la lemnele de foc pentru că preţul energiei este prea mare. Şi România va fi afectată."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
