Companii

Petrom şi gigantul american ExxonMobil se avântă în cel mai costisitor pariu care s-a făcut vreodată pe subsolul României

Petrom şi gigantul american ExxonMobil se avântă în cel mai costisitor pariu care s-a făcut vreodată pe subsolul României

Petrom şi americanii de la ExxonMobil au adus în vara anului 2009 un vapor uriaş de 160 de milioane de dolari pentru a face lucrările de seismică 3 D pe o suprafaţă de circa 3.000 de kilometri pătraţi din totalul de 9.900 de kilometri pătraţi pe care-i măsoară perimetrul Neptun din Marea Neagră.

Autor: Roxana Petrescu

22.07.2011, 00:07 4746

Petrom şi gigantul american ExxonMobil, cea mai mare cor­poraţie petrolieră a lu­mii, se avântă în cel mai cos­ti­sitor pariu care s-au făcut vreo­dată cu subsolul României: cău­tarea rezervelor de petrol şi gaze din adân­curile Mării Negre.

După doi ani de cercetări, cele do­uă companii trec la o nouă fază: săparea primei sonde de ex­plorare din apele româneşti la mari adân­cimi, pas de cel puţin 100 de milioane de euro care ar putea antrena şi alţi giganţi în căutarea "aurului negru".

"Aşa se întâmplă în cercetare. Ei încearcă să vadă acum dacă acele "cap­ca­ne" pe care le-au văzut în explorările de până acum sunt pline de hidro­car­buri. Nu există o evaluare a acestor re­zer­ve, dar ceea ce vor ei să facă este să con­firme faptul că se află ceva acolo. Ro­mânia nu a avut niciodată instalaţii de foraj la adâncimi mari în apă pentru că nu a avut echipamentele necesare. Aces­ta este un semnal care-i va deter­mi­na şi pe alţii să se apuce de lucrări în Ma­rea Neagră", a spus Dorin Cojocaru, director general în cadrul Agen­ţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Forajul se va realiza în ape cu o adâncime cuprin­să între 50 şi 1.700 de metri ale perime­trului Neptun din Marea Neagră.

"De la fundul mării în jos, căutările pot ajunge la încă 2.000-3.000 de metri", a mai explicat Cojocaru.

Investiţiile ar putea depăşi cu uşurinţă suma de 100 de milioane de euro, după cum spun specialiştii din cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.

Nivelul de 100 de milioane de euro pentru o sondă de foraj a fost avansat şi de reprezentanţi ai Petrom şi confirmat şi de directorul ANRM.

"O sută de milioane de euro pentru forarea unei sonde de explorare la mari adâncimi este doar începutul. O astfel de sondă poate ajunge şi la 500 de milioane de euro. Mai mult, sunt puţine şanse ca din prima sondă să dai de pe­trol, de multe ori fiind necesară fo­rarea a 3-4 sonde, aşă că se poate ajun­ge uşor la un nivel de 0,5 - 1 miliard de eu­ro pen­tru această etapă. Dacă s-au avântat să foreze la astfel de adâncimi, înseam­nă că din mă­su­rătorile pe care le au pro­babil că este un zăcământ care merită", explică Mihai Ionescu, conferenţiar doctor inginer în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.

Potrivit acestuia, forajul la mari adâncimi nu se poate face cu platforme obişnuite, ci cu nişte vase specializate. "De aici vine şi saltul major de preţ", a mai spus Ionescu. Repre­zentanţii OMV spuneau că numai o descoperire de proporţii în Marea Neagră ar putea inversa trendul descendent pe care se află producţia de hidrocarburi din România, o ţară de unde se extrage petrol de 150 de ani şi gaze de 100 de ani.

De altfel, după ce Exxon s-a apucat de treabă alături de Petrom o serie întreagă de firme americane din domeniul petrolier au anunţat investiţii locale. Texanii de la Lufkin îşi fac o fabrică de utilaj petrolier la Ploieşti de 126 de milioane de dolari, Petrom fiind unul dintre clienţi mari, iar Chevron vrea să exploreze aici după ce a câştigat anul trecut drepturi pentru mai multe perimetre din Dobrogea.

Petrom, alături de americanii de la ExxonMobil, au adus în vara anului 2009 un vapor uriaş de 160 de milioane de dolari pentru a face lucrările de seismică

3 D pe o suprafaţă de circa 3.000 de kilometri pătraţi din totalul de 9.900 de kilometri pătraţi pe care-i măsoară perimetrul Neptun din Marea Neagră. Această seismică constă în producerea unor unde acustice şi apoi înregistrarea undelor reflectate de straturile geologice. Practic, aceste unde fac un fel de radiografie tridimensională, la adâncimi care pot ajunge şi la 7.000 de metri. Dacă sunt rezerve de hidrocarburi, acestea apar ca nişte "pahare întoarse", denumite capcane de către reprezentantul ANRM.

Faptul că Petrom şi ExxonMobil au decis ca după doi ani să meargă mai departe, urmând să foreze prima sondă de explorare de apă adâncă din apele româneşti ale Mării Negre înseamnă că acele "pahare întoarse" au fost descoperite, urmând acum să se dovedescă că ele sunt în realitate pline cu hidrocarburi.

"Trebuie să avem în vedere că zona românească de apă adâncă a Mării Negre nu a fost încă explorată, iar activitatea de explorare în apă adâncă are un risc al investiţiilor ridicat. În general, costurile de explorare şi dezvoltare la mare adâncime sunt de câteva ori mai ridicate decât cele onshore", spune Johann Pleininger, membru al directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de explorare şi producţie.

La rândul său, Cojocaru atrage atenţia asupra aceluiaşi lucru.

"Pot să piardă aceşti bani. Este un risc enorm, dar faptul că au luat această decizie înseamnă că au anumite indicii că acolo se află hidrocarburi", a mai spus Cojocaru.

Potrivit unor declaraţii anterioare ale reprezentanţilor Petrom, rata de succes pentru astfel de explorări este de circa 10-15%, iar rata de recuperare pentru un zăcământ este de 35-40%.

În afară de cele peste 100 de milioane de euro pentru sonda de explorare, numai în faza de seismică 3D perimetrul Neptun din Marea Neagră a înghiţit deja 50 de milioane de dolari, suma fiind suportată integral de ExxonMobil, potrivit unor declaraţii anterioare făcute de reprezentanţii OMV. Începerea forajului va avea loc la finalul acestui an -începutul lui 2012.

"Nu pot să spun cât au investit până în acest moment cele două companii, dar în perioada 2011-2013 este programat un buget foarte mare pentru investiţii", a mai spus Cojocaru.

Anunţul forării primei sonde de explorare de către Exxon alături de Petrom a venit imediat după ce statul român a decis prelungirea cu 5 ani de zile a dreptului de explorare pentru perimetrul Neptun.

"Acordul a fost semnat în 2000 cu o durată de 30 de ani. Ceea ce s-a făcut acum a fost extinderea unei faze cu cinci ani începând cu 2013 până în 2018, durata totală fiind tot cea de 30 de ani. Au solicitat acest lucru pentru că investiţiile pentru 2011-2013 sunt foarte mari şi aveau nevoie de certitudinea că vor putea continua", explică reprezentantul ANRM.

Semnalul dat de Petrom şi de ExxonMobil poate fi unul destul de puternic şi pentru celelalte companii care au pus ochii pe Marea Neagră, printre acestea numărându-se şi gigantul rus Lukoil.

AFACERI DE LA ZERO