♦ În ciuda efervescenţei, România va termina anul acesta cu cel mult 1.000 MW montaţi în energie verde, fiind vorba mai ales despre proiecte mici, care nu presupun un efort financiar foarte ridicat ♦ Pentru moment, banii de acasă ai investitorilor sunt esenţiali, nu poţi porni la drum altfel, piaţa de contracte pe termen lung este dificilă, dar apar platforme de contractare speciale ♦ Mai departe, există optimism pe zona de fonduri europene, iar produse precum contractele pentru diferenţă (CfD) ar putea fi în sfârşit utilizate, spre bucuria băncilor.
„Anul 2023 nu va fi un an etalon pentru implementarea proiectelor, ci 2026 şi 2030. Ce mă aştept anul acesta este să văd marile şantiere lansate, care au ca puneri în funcţiune 2026 şi 2030. Nu văd un potenţial de mai mult de 1.000 MW, dar nici nu avem nevoie de mai mult. Putem să ne tragem sufletul“, a spus Radu Mustaţă, sales director, Marsh, în cadrul ZF Power Summit 2023. Marsh, alături de BERD, a fost implicat în realizarea schemei de contracte pentru diferenţă (CfD), un mecanism care-i garantează investitorului un preţ constant pe o perioadă de 15 ani, un aşa numit strike price. România s-a angajat prin PNNR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) că va finanţa anul acesta 1.500 MW eolian şi solar prin schema de CfD, pentru anul viitor capacitatea fiind stabilită la 2.000 MW.
„Ministerul Energiei a deschis acest call pentru proiecte. Eligibilitatea este simplă. Pentru a accede la CfD este un proces competitiv, dar odată accesată această schemă de finanţare, disponibilă pe o perioadă de 15 ani, proiectul devine şi bancabil.“ Companiile interesate de această metodă de finanţare şi-au putut depune scrisorile de interes până la finalul anului trecut.
