Lanţurile de hipermarketuri impun taxe foarte mari pentru produsele româneşti pe rafturi, care ajung la peste 50% din preţ, le poziţionează pe rafturi în zone fără vizibilitate şi la plătesc de multe ori sub costul de producţiei, acuză patronatul din industria conservelor Romconserv.
În replică, reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale(AMRCR), răspunde: niciun furnizor al marilor reţele comerciale nu este favorizat în detrimentul altuia, iar majoritatea magazinelor au implementat politici antidiscriminatorii.
„Pentru produsele româneşti se plătesc în lanţurile de retail taxe foarte mari, impuse pentru listare, deschidere de magazine noi, servicii marketing şi promovare, care nu au justificare. Se impune contract şi plată lunară de servicii de mercantizare, care nu sunt eficiente“, a declarat ieri Aurel Tănase, preşedintele Romconserv.
El a adăugat că produselor româneşti nu li se acordă atenţie în magazine, iar cele de import sunt poziţionate mult mai favorabil.
Potrivit Romconserv, marile lanţuri de retail preferă produse din import, chiar dacă se apropie termenul de expirare, dacă preţul acestora este mai mic decât al producătorilor români.
„Producătorii străini au întâietate şi întotdeauna, la negocierile cu marile lanţuri, acestea ne prezintă preţuri de import, la care noi trebuie să ne raportam şi să le acceptăm, dacă dorim să colaborăm cu aceste hipermarketuri. Acestea solicită discount promoţional foarte mare, iar volumele din vânzări sunt foarte mici“, a afirmat Tănase.
Acesta a adăugat că pretenţiile lanţurilor internaţionale cresc an de an, iar costul de marketing pe care trebuie să-l suporte producătorul ajunge la 35-50% din valoarea produsului.
„Din 1.000 de lei primeşti înapoi 600 de lei. În plus, în ultima vreme apar tot felul de promoţii, care reduc veniturile producătorilor cu 20% la nivelul unui an“, a spus Tănase.
El a mai spus că plata facturilor a fost extinsă de la 35 zile la peste 60-90 zile, furnizorii fiind obligaţi să achite la termen, cu TVA aferentă, ceea ce duce la pierderi şi decapitalizare.
„AMRCR este o asociaţie profesională care nu deţine şi nici nu trebuie să deţină informaţii despre contractele comerciale existente între membrii săi şi furnizorii sau clienţii lor. Dorim să subliniem că toţi jucătorii de pe piaţă şi membri ai asociaţiei trebuie să respecte termenele maxime de plată de 60 de zile prevăzute de legea 72/2013“, este replica AMRCR.
Potrivit surselor citate, membrii asociaţiei au implementat politici anti discriminatorii, astfel încât niciun furnizor nu este favorizat în detrimentul altuia, fie că provine din România sau din altă ţară.
„Pe de altă parte, am dori ca autorităţile de Concurenţă să verifice modul în care au fost colectate din contracte datele prezentate de Romconserv“, au mai spus reprezentanţii asociaţiei.
Cum ajunge magiunul de la 9 la 23 de lei
Proprietara firmei care produce magiunul de Topoloveni Bibiana Stanciulov spune că încasează de la hipermarketuri 9 lei pentru un borcan de magiun, iar în rafturi acesta se vinde cu 20-23 de lei:
„Dar în condiţiile în care eu încasez 9 lei şi pe mine mă înjură toată lumea pentru magiunul meu, toţi mă înjură la preţ, eu ce să fac? Nu am alegere“.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
