Discuţiile pentru aplicarea acestei formule de calcul vin după ce în perioada 2009-2011 benzina comercializată local s-a scumpit cu 84% în euro, după cum arată datele Comisiei Europene, aceasta fiind a doua creştere de preţ ca mărime aplicată la nivel european, România fiind depăşită doar de Grecia.
Totodată, motorina s-a scumpit în cei trei ani de criză cu 61%, România luând medalia de bronz în campionatul european al scumpirilor la pompă. Mai mult, nu de puţine ori companiile petroliere s-au dovedit foarte grăbite la scumpiri, de fiecare dată explicându-şi politica prin necesitatea alinierii la cotaţiile internaţionale, dar au uitat de ieftiniri când aceleaşi cotaţii internaţionale s-au prăbuşit. Specialiştii din piaţă spun că prin aplicarea unei formule de calcul, acest tip de comportament comercial ar putea fi controlat, existând un grad mare de transparenţă în stabilirea preţurilor la benzină şi motorină.
România s-ar înscrie astfel într-o tendinţă la nivel european, unde mai multe ţări s-au remarcat prin măsuri concrete sau prin intenţii de a controla preţul la carburanţi, printre acestea numărându-se Austria sau Bulgaria.
Cum funcţionează la sloveni
"În Slovenia, la fiecare 14 zile se calculează preţul carburanţilor prin această formulă de calcul. Preţul produsului fără taxe ia în calcul densitatea produsului, o marjă pentru distribuitor, care este plafonată însă la un nivel maxim, cursul de schimb anunţat de banca naţională, cotaţiile mediteraneene ale produselor precum şi o cotizaţie pe care fiecare companie petrolieră o plăteşte ca membru al unui registru de stocuri de produse", explică modul de calcul din Slovenia un reprezentant al unei companii petroliere care a preferat să-şi păstreze anonimatul.
Practic, formula lua în calcul o serie de date de intrare care aveau acelaşi nivel pentru orice companie petrolieră, dar le permitea petroliştilor să se joace cu preţul în interiorul unei marje, plafonată însă la un nivel maxim.
"Ai ca rezultat o piaţă controlată şi mai transparentă. Acum la noi vedem că există tentaţia de a nu scădea preţurile când cotaţiile scad pentru că este o cerere care totuşi îţi permite să ţii preţul sus. Printr-o formulă, fiecare va şti structura de preţ şi va exista o predictibilitate mare. Va fi o reactivitate mai mare în funcţie de cotaţiile internaţionale", spun specialiştii din piaţă.
Vestea proastă
Pe de altă parte însă, toţi petroliştii vor fi tentaţi să lucreze la marja maximă admisă, ceea ce va duce la o concurenţă redusă, piaţa produselor petroliere fiind oricum caracterizată printr-o competiţie destul de slabă între jucători.
"Va fi o concurenţă redusă şi stimulente mici pentru companii să facă investiţii pentru că vor avea o marjă controlată. Vor investi numai în interiorul acelei marje. Mai mult, alinierea la nivelul superior al marjei ar fi puternic încurajată", explică oamenii din industria petrolieră. Totodată, diferenţele dintre cele două pieţe, România şi Slovenia, sunt considerabile. În timp ce în România sunt 2.000 de benzinării, în Slovenia sunt circa 500 de staţii. La noi pe piaţă sunt trei rafinării funcţionale, în Slovenia nu există niciuna, piaţa aducând de la vecini necesarul de consum. Mai mult, dacă în Slovenia se consumă circa 3 mil. tone petrol anual, în România consumul este de 9 mil. tone.
Petroliştii la minister
Cert este însă că discuţiile dintre marile companii petroliere din România, Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL, şi reprezentanţii Ministerului Economiei sunt abia la început, având loc până acum o singură întâlnire pe această temă. Reprezentanţii Lukoil susţin că ei au venit cu ideea, dar nu explică dacă această formulă nu va duce la scumpiri în contextul în care marea problemă a grupului rusesc par fi a preţurile "de dumping" aplicate de Petrom. Practic Lulkoil şi-ar dori preţuri mai mari, dar merge cu frâna pusă la scumpiri din cauza comportamentului Petrom, care are cele mai mici preţuri la pompă, beneficiind de un avantaj major, cel al producţiei interne de hidrocarburi.
"A fost iniţiativa noastră prezentată în urmă cu trei săptămâni reprezentanţilor Ministerului Economiei. Guvernul ar trebui să stabilească un mecanism de preţ astfel încât companiile petroliere să nu mai poată înregistra un supraprofit. Acest mecanism ar trebui să se aplice în perioadele de criză. Œn principiu, este vorba despre o formulă de calcul, care să ţină cont de evoluţia cotaţiilor internaţionale şi să asigure un profit minim pentru companiile petroliere. Trebuie să existe o bază la nivelul pieţei pentru că ceea ce face acum Petrom este dumping iar dacă România mai vrea să mai aibă o industrie petrolieră trebuie să ia măsuri", a spus Constantin Tampiza, fost director general al Lukoil România şi actualul reprezentant al lui Vagit Alekperov, preşedintele grupului petrolier cu sediul la Moscova. Petrom nu a mai aplicat o scumpire la pompă de la finalul lunii februarie. Fiind compania care dă tonul scumpirilor sau ieftinirilor, politica de preţuri a Petrom le-a dat de furcă celorlalţi petrolişti.
Petrom deja a zis da
Petrom nu a comentat această situaţie, dar surse din piaţă spun că firma ar fi acceptat stabilirea unei formule de calcul pentru preţul carburanţilor. Petrom de altfel este implicată şi în alte negocieri cu Ministerul Economiei care ţin de nivelul redevenţelor pe care compania ar urma să le plătească din 2014, un subiect foarte delicat.
Rompetrol pe de altă parte susţine că s-a discutat despre transparenţa preţului, nu despre o formulă concretă, în timp ce MOL nu a comentat acest subiect. Alte surse din companiile petroliere spun că de fapt s-ar fi vorbit despre o plafonare a preţului, nu neaparat despre o formulă, care ar încălca principiul pieţei libere. Ministerul Economiei pe de altă parte nu a oferit niciun punct de vedere oficial.
"Am participat la o întâlnire la Ministerul Economiei unde nu s-au discutat aspecte legate de nivelul preţului sau de îngheţarea lui, ci de transparenţă. Ministerul era adeptul unor anumite formule, nefiind propusă nicio formula unică asupra căreia să discutăm. Eu mi-am exprimat rezerva că o astfel de formulă ar putea fi funcţională, atâta vreme cât fiecare companie are modelul ei de business. Pe piaţa din România, o companie are activităţi de extracţie, alta de rafinare, alta de comercializare, prin urmare modul de formare a costurilor este diferit, la fel şi politicile comerciale", a comentat Titov Buzescu, vicepreşedintele pe reatil al grupului Rompetrol. Potrivit acestuia, peste 90% din preţul final de la pompă este format din cotaţiile produselor petroliere, TVA, acciza şi influenţa cursului de schimb, factori care nu se aplfă cum controlul distribuitorilor de produse petroliere.
"Restul de maxim 10% influenţează prea puţin nivelul final al preţului carburanţilor", a mai spus Buzescu.
Cum merge piaţa
Piaţa prodselor petroliere din România are o valoare de circa 10 miliarde de euro fiind controlată de patru mari companii: Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL. Petrom este singura companie care-şi asigură necesarul din producţia internă de petrol, ţiţeiul extras fiind apoi adus la rafinăria Petrobrazi şi livrat sub formă de benzină şi motorină prin cea mai extinsă reţea de carburanţi din România. Lukoil şi Rompetrol importă petrolul necesar pe care-l prelucrează în rafinăriile Petrotel-Lukoil din Ploieşti, respectiv Petromidia, Năvodari pentru ca ulterior să-l vândă prin propriile reşele. MOL în schimb nu are nici activităţi de producţie şi nici o uniatate de rafinare, compania controlând în schimb peste 10% din piaţă prin intermediul propriei reţele de benzinării.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
