Dragoş George Stancu, fostul director general al supermarketuluiPIC din Craiova, încearcă să readucă pe piaţă brandul cu rezonanţeputernice în comunism, Aprozar, primul magazin fiind deja deschisîn cartierul Militari din Bucureşti.
"M-am gândit să folosesc brandul Aprozar, mai ales că toatălumea încearcă în prezent să găsească nume străine pentru produselesau serviciile oferite. Am uitat să promovăm produsele româneşti,care sunt din ce în ce mai căutate de consumatori", motiveazăStancu alegerea făcută.
Aprozar Natura Business, companie care va administra reţeauaAprozar, şi-a propus să deschidă 50 de astfel de magazine până în2011. "Începând de luna viitoare vom deschide în medie câte cincimagazine lunar. Momentan vizăm doar Capitala, investiţia într-unmagazin fiind de 30.000 de euro, fără a include stocul de marfă",spune administratorul companiei. Asta înseamnă că bugetul total deinvestiţii al Aprozar Natura Business CDS pentru următorul an şijumătate se va ridica la aproximativ 1,5 milioane de euro.
Dragoş George Stancu, 30 de ani, a intrat în businessul cumagazine alimentare în aprilie, după ce a ocupat funcţia dedirector general al PIC Craiova, unul dintre supermarketurile luiCornel Penescu.
Compania PIC, al cărei business de bază era retailul alimentar,a intrat în insolvenţă la cererea acţionarilor în luna noiembrie aanului trecut.
Numele lui Stancu se regăseşte de altfel şi în scandalul decorupţie în care este implicat omul de afaceri piteştean CornelPenescu, momentan fiind judecat în stare de libertate pentru darede mită în valoare de 1.000 de lei. Dosarul a fost mutat de laTribunalul Argeş la Tribunalul Galaţi, următoarea înfăţişare urmândsă aibă loc pe 31 august.
Stancu spune că va dezvolta lanţul de magazine Aprozar alăturide alţi doi antreprenori români care deţin 75% din companie.
Noul Aprozar
Cu o suprafaţă de circa 70 de metri pătraţi, noul Aprozar diferăfoarte mult de micile magazine de stat de dinainte de Revoluţie,deschise de cele mai multe ori în barăci de metal vopsite înverde.
Oferta nu cuprinde doar legume şi fructe proaspete şi înconservă ca înainte de '89, ci
s-a extins la băuturi răcoritoare, lactate şi produse debăcănie, ca zahăr, făină, ulei sau griş. În plus, noul conceptpromovează un magazin open-space, cu autoservire, nu unul în carevânzătoarea serveşte clientul din spatele tejghelei de pe rafturileinclinate, cum se întâmpla în vechile aprozare.
"Deocamdată mare parte din produse sunt din import, dar încet,încet vrem să creăm o reţea cu producătorii români, cel puţin pepartea de legume. Până la începutul anului viitor majoritateaproduselor, cartofii, ceapa, vinetele, varza, vor fi româneşti,doar cele pe care nu le putem găsi aici vor fi din import, cum arfi ţelina sau majoritatea fructelor", anunţă Stancu, care spune călegumele şi fructele din fiecare magazin reprezintă 50% dinprodusele comercializate.
Principala problemă cu care se confruntă majoritatearetailerilor este însă lipsa de organizare a producătorilor localide legume sau fructe. De multe ori agriculturorii preferă să-şivândă produsele intermediarilor, direct din curte sau de pe câmppentru că nu au depozite, echipamente de sortare şi de ambalare amărfii sau reţele de distribuţie pentru a putea negocia contractecu hipermarketurile sau supermarketurile.
"Producătorii români nu au logistica pusă la punct, nu au oreţea de distribuţie astfel încât să-mi aprovizioneze mie o singurăunitate în Bucureşti. Pentru a aduce marfă, trebuie să mergem noisă o colectăm, pentru că dacă vin ei în Bucureşti, vin cu camionulplin şi nu vor să-mi dea pentru un singur magazin", este de păreredirectorul Aprozar.
În ce priveşte feedback-ul clienţilor referitor la concept şibrandul ales pentru a reprezenta magazinul, Stancu spune că"românii simt lipsa produselor româneşti şi vin special să cumperemărcile locale", mai ales că preţurile practicate sunt "mai maridecât în hipermarket, dar mai mici decât cele din magazinele decartier".
Ce spun consultanţii în branding
"Când caută un nume pentru un brand de produs sau de servicii,companiile se orientează după numele care întruchipează cel maibine ideea şi personalitatea brandului, fonetica (engleză, românăsau franceză) fiind preponderent un instrument de amplificare aacestora. Pentru Aprozar, ca reţea de magazine de cartier, probabilcă antreprenorii au considerat că acest nume exprimă cel mai bineconceptul de retail pe care şi l-au imaginat şi vor să îl lansezeîn piaţă", este de părere Anca Tazlaoanu, brand consultant alcompaniei Brand Tailors, care spune însă că reuşita reţelei demagazine Aprozar nu va fi judecată de consumator strict prin prismanumelui.
"Important este ce vor construi cei trei antreprenori pe acestnume, cum îl vom reînvia sau redefini în retail pentru a firelevant şi atractiv în contextul nevoilor şi aşteptărilor actualeale consumatorilor. În esenţă, oamenii vor judeca ceea ce li se vaoferi sub acest nume, în termeni de gamă sortimentală, preţuri şiexperienţă de cumpărare", mai spune consultantul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
