Exporturile de vin romanesc pe pietele externe s-au ridicat pe primele zece luni ale anului trecut la 17,3 milioane de Euro, adica 6 procente din valoarea totala a exporturilor agricole romanesti.
"Nu avem inca datele pentru tot anul, dar sper ca exporturile pentru anul trecut vor fi usor mai mari decat cele din 2002, cand s-au situat la 23 de milioane de dolari", spune Basil Zarnoveanu, presedintele Asociatiei Producatorilor si Exportatorilor de Vin. Desi au pierdut piata moldoveneasca care in 2002 a fost destinatia favorita a producatorilor romani, exporturile romanesti au avut o usoara crestere pe pietele traditionale. "Pentru ca recolta pe 2003 a fost mai mica iar preturile au crescut, importatorii din Republica Moldova au renuntat sa mai cumpere vin romanesc in vrac", sustine Zarnoveanu. Fata de 2002, cand livrarile in vrac au reprezentat 80% din totalul exporturilor, anul trecut cuantumul acestora a scazut la 65 de procente, fiind semnale ca si in acest an livrarile la sticla isi vor mari ponderea.
Suprafata totala cultivata cu vita de vie roditoare a fost in 2003 de 238.300 hectare, iar productia totala de struguri s-a situat la 1.102.400 tone, cu 25.000 tone mai mult decat in anul precedent.
Printre cele mai mari exploatatii viticole din tara se numara Fruvimed Medgidia cu 1321 hectare, Jidvei aâ¬â 907 hectare, Tohani aâ¬â 1341 hectare, Veritas Panciu aâ¬â 1440 hectare. "La export vindem cam 60% din productia de vinuri din care 80 de procente reprezinta livrarile in vrac. Vrem sa cream un echilibru intre livrarile in vrac si cele la sticla printr-o politica de marketing mai agresiva. Conditiile foarte bune din podgoria Murfatlar ne permit sa oferim atat vinuri albe cat si vinuri rosii. Cele mai importante piete la export sunt cele din UE, Canada, SUA, Israel, Japonia Coreea de Sud si cu un accent mai pronuntat catre fostele membre ale Uniunii Sovietice", spune Aurel Seitan, directorul general al Fruvimed Medgidia.
Una dintre cele mai mari probleme cu care se vor confrunta producatorii de vin in urmatorii ani o reprezinta necesitatea elimintarii viilor hibride pentru care a fost propusa o perioada de tranzitie de 8 ani. "Nu putem spune cu exactitate cat va costa acest proces si pentru ca se va intinde pe o periada foarte lunga de timp. In orice caz asteptam ca promisiunile guvernamentale pentru sprijinirea acestui proces sa fie confirmate in realitate", afirma Valeriu Cotea, presedintele Patronatului Viei si Vinului. Pentru modernizarea si retehnologizarea plantatiilor viticole vor putea fi accesate si fonduri SAPARD pentru suprafete de 1000 hectare anual.
stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
