Cum să locuieşti mai bine. ReziNews – din analizele ZF

♦ Doar 20% dintre locuinţele din România, adică circa 1,83 milioane din peste 9,1 milioane, au o poliţă obligatorie de locuinţă (PAD). În ultimii patru ani, numărul poliţelor obligatorii de locuinţă a crescut cu doar 8,5%, de la 1,7 milioane în 2018, conform celor mai recente date statistice publicate pe site-ul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Creşterea numărului de poliţe PAD cu un ritm atât de lent arată atât dezinteresul românilor în a-şi asigura locuinţa, cât şi dezinteresul autorităţilor. Creşterea – chiar şi lentă – din ultimii ani poate fi pusă pe seama faptului că românii au achiziţionat locuinţe prin intermediul creditelor ipotecare, la care banca obligă încheierea atât a unei poliţe PAD, cât şi a unei poliţe de asigurare a locuinţei facultative.

♦ Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Capitală au început anul pe plus, însă media creşterii are un ritm la jumătate faţă de cel din ianuarie 2022, când economia nu era afectată de războiul din Ucraina, iar inflaţia era abia la început. Media lunii ianuarie a fost cu 600 de euro sau 0,5% peste decembrie, ajungând la 109.400 de euro, potrivit Indexului Imobiliar ZF realizat alături de compania de consultanţă imobiliară SVN România. An la an, creşterea este de 3,7% sau 3.900 de euro. Spre comparaţie, în ianuarie 2022 ritmul anual de creştere era de 7%.

♦ Oraşele mari, cu volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cu cele mai mari salarii, conduc şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri. Astfel, zona Bucureşti-Ilfov adună peste 35% din ponderea creditelor ipotecare, iar următoarele patru judeţe ca dezvoltare – Cluj, Timiş, Constanţa şi Braşov – au o felie de circa 21%. Numărul creditelor „Noua casă“ urmează şi ele trendul distribuţiei creditului ipotecar, astfel că peste jumătate (61% în septembrie 2022) din creditele „Noua casă“au fost acordate în zonele cele mai dezvoltate – Bucureşti-Ilfov, Cluj, Braşov, Timiş, Iaşi şi Constanţa.

♦Şansele de deblocare a autorizaţiilor de construire în Bucureşti sunt destul de mici pe termen scurt, iar această deblocare nu înseamnă că instantaneu se vor acorda mii de autorizaţii de construire într-un interval de timp scurt, ci se va vedea abia pe termen mai lung. Dacă deblocarea va veni, rezultatele se vor vedea abia spre sfârşitul anului 2024, spun consultanţii imobiliari, în condiţiile în care durata de construire a unui proiect rezidenţial este de cel puţin 12 luni.