Zonele în care temperaturile au crescut cel mai mult în ultimii zece ani în Bucureşti sunt răspândite peste tot în Capitală. În unele cazuri, temperaturile din această vară au ajuns să fie chiar şi cu 13 grade mai mari decât acum un deceniu, arată o centralizare realizată de Damien Allen, un tânăr IT-st stabilit în Olanda, sub forma unor hărţi disponibile în aplicaţia Urban Heat.

Numărul de locuinţe noi livrate anual a crescut de peste trei ori în judeţele Braşov şi Sibiu în decurs de zece ani, în intervalul 2013-2023, Bucureştiul deţinând „supremaţia“ din acest punct de vedere, cu o creştere de peste cinci ori. Astfel, dacă în 2013 în Capitală se livraseră circa 2.700 de locuinţe, zece ani mai târziu totalul livrărilor s-a apropiat de 14.000, arată datele de pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS), analizate de ZF. Alte creşteri semnificative în decurs de un deceniu, de peste două ori, se văd în judeţele Cluj şi Timiş.

Vânzarea unei locuinţe este un proces adesea la fel de dificil precum cel de găsire a proprietăţii ideale, iar pentru un vânzător există mai mulţi paşi de care trebuie să ţină cont pentru a găsi cât mai rapid un cumpărător.

Un grup de dezvoltatori imobiliari a alocat un buget de 4,5 milioane de euro pentru un ansamblu rezidenţial pe care îl fac în zona Unirii din Bucureşti, pe strada Anton Pann. Ansambul rezidenţial este unul de mici dimensiuni, cu 24 de apartamente, iar finalizarea sa ar trebui să aibă loc în decembrie 2024.

Doar în cinci ani, mai exact în intervalul 2018-2022, în judeţele Cluj şi Ilfov, alături de municipiul Bucureşti, au „răsărit“ peste 30.000 de locuinţe, făcând din aceste zone raiul dezvoltatorilor imobiliari, după cum reiese din calculele ZF făcute pe baza datelor existente la Institutul Naţional de Statistică (INS), într-o analiză disponibilă în Atlasul de business al României, realizat de Ziarul Financiar. Acestea sunt, de altfel, şi cele mai puternice regiuni ale României din punct de vedere economic.

Achiziţia unei locuinţe este în sine o experienţă complicată, prin etapele pe care le implică, prin procesul de căutare a proprietăţii ideale, prin implicarea tuturor entităţilor care contribuie la finalizarea cu succes a tranzacţiei.

Piaţa rezidenţială în scădere din România pune probleme producă­torilor de materiale de construcţii, care caută să se reorienteze către alte nişe ale industriei, mai dinamice din punctul de vedere al cererii.

Balconul des­chis, cu legă­tură directă cu exteriorul, a devenit în ultimii ani o etichetă a ansamblurilor rezidenţiale noi, dezvoltatorii optand pentru această modalitate de construire. Ba chiar locatarilor le este interzis să închidă balconul cu propria investiţie dacă îşi doresc, motivaţia fiind că strică aspectul unitar al blocului.

Peste 36.000 de locuinţe au fost dezvoltate în ultimele două decenii de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), o entitate sub autoritatea Ministe­rului Dezvoltării care construieşte peste tot în ţară apartamente pentru tinerii sub 35 de ani în vederea închirierii, dar şi pentru funcţionarii publici şi pentru cetăţenii de etnie romă.

Mai bine de jumătate – mai exact, 60% – dintre persoanele care intenţionează să închirieze o locuinţă optează pentru apartamente cu două camere, în timp ce doar 8% sunt interesaţi de case sau apartamente cu trei sau mai multe camere, potrivit datelor platformei Storia.ro aferente anului 2023. Garsonierele sunt şi ele o opţiune populară.

„Caut să închiriez loc de parcare în bloc.“ „Închiriez loc de parcare în complex.“ Astfel de anunţuri nu sunt puţine în blocurile din Bucureşti, unde numeroşi locatari care nu au optat pentru un loc de parcare atunci când şi-au cumpărat un apartament caută variante mai accesibile pentru a-şi lăsa maşinile, mai ales în condiţiile în care tarifele impuse de primării pentru parcarea pe spaţiul public au crescut simţitor în ultimii doi ani.

O parte din materialele de construcţii necesare în construirea unei case s-au ieftinit în ultimul an, după o creştere artificială în 2022, spun jucătorii de profil. Astăzi, pentru a ridica o casă de 120 de metri pătraţi la cheie, costurile ajung la 120.000 de euro, arată calculele făcute de o firmă care se ocupă cu distribuţia materialelor de construcţii.

O mişcare nouă îşi face loc pe piaţa imobiliară din România dedicată investitorilor care nu îşi doresc să se preocupe şi să se implice personal în procesul de identificare a chiriaşilor pentru locuinţele pe care le deţin.

„Aveţi animal de companie? Dacă da, este exclus să mai discutăm despre acest apartament.“ Este replica oricărui agent imobiliar care vorbeşte în numele proprietarilor de pe lista cărora sunt eliminaţi din start acei potenţiali chiriaşi care vor să găsească o casă pentru ei, dar şi pentru animalele de companie.