♦ Continuarea tendinţei de urbanizare, dorinţa şi puterea financiară mai mare a populaţiei de a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai şi necesitatea înnoirii stocului de locuinţe sunt câţiva dintre factorii care vor determina reluarea creşterii segmentului pe termen mediu-lung.
Segmentul rezidenţial va continua să genereze aproximativ jumătate din veniturile sectorului de construcţii, în ciuda contracţiei anticipate pentru 2023, arată estimările companiei de consultanţă Roland Berger.
„Segmentul construcţiilor rezidenţiale a fost cel cu evoluţia cea mai accelerată în ultimii trei ani, crescând, în medie, cu 20% pe an între 2019 şi 2022, şi ajungând la o valoare de circa 16 miliarde de euro la finalul anului trecut. Această creştere solidă a venit ca răspuns la cererea acumulată în anii ulteriori crizei financiare din 2008, care a cauzat o stagnare a ofertei până la jumătatea deceniului trecut, când condiţiile de creditare au redevenit favorabile“, spun reprezentanţii Roland Berger din România.
Astfel, între 2015 şi 2022 au fost construiţi circa 600.000 de metri pătraţi de construcţii rezidenţiale, crescând stocul naţional la 9,5 milioane de metri pătraţi (plus 7% faţă de 2015). Cu toate acestea, România rămâne ţara europeană cu cea mai mare pondere de populaţie care trăieşte în locuinţe suprapopulate (40%), indicator ce semnalează potenţialul încă semnificativ de creştere a segmentului.
„Pe termen scurt însă, aşteptările consultanţilor de la Roland Berger sunt ca piaţa să scadă uşor în 2023, înainte de o revenire în a doua jumătate a lui 2024 şi o reluare susţinută a creşterii în 2025.“
După debutul pandemiei, dezvoltatorii imobiliari s-au orientat mai degrabă spre proiectele rezidenţiale, convinşi că sectorul birourilor va avea de suferit. Războiul şi inflaţia au făcut însă ca şi în rezidenţial apetitul să se tempereze. Scăderea anticipată pentru segmentul rezidenţial în perioada următoare este aşadar forţată de circumstanţele economice actuale, în care dobânzile crescute fac mai puţin accesibile şi atractive atât împrumuturile de investiţii pentru dezvoltatori, cât şi creditele ipotecare pentru clienţii finali. Ca atare, semnalele din piaţă indică amânarea demarării lucrărilor pentru multiple proiecte rezidenţiale de anvergură şi o scădere a apetitului clienţilor finali pentru tranzacţii în contextul curent.
„Considerăm, însă, că scăderea sau stagnarea segmentului nu vor fi de durată, întrucât aşteptarea este ca evoluţia dobânzilor la lei şi la euro să reintre pe o pantă descendentă în 2024, moment în care factorii fundamentali care generează cererea în zona aceasta îşi vor recăpăta influenţa sporită. În acest sens, dinamica scăderii diferă fundamental faţă de cea înregistrată în 2009, pe fondul crizei financiare. Atunci, scăderea anuală de 8% faţă de anul-record 2008 a fost doar începutul unui declin dramatic al sectorului rezidenţial, care s-a încheiat abia în 2014 când volumele au ajuns la 66% faţă de cele din 2008“, spune Andra Ioana, Principal în cadrul biroului Roland Berger România.
Continuarea tendinţei de urbanizare, dorinţa şi puterea financiară mai mare a populaţiei de a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai şi necesitatea înnoirii stocului de locuinţe ñ în condiţiile în care peste 70% dintre ansambluri au fost construite în urmă cu cel puţin 30 de ani ñ sunt câţiva dintre factorii care vor determina reluarea creşterii segmentului pe termen mediu-lung, adaugă Andra Ioana.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE