• Leu / EUR4.9207
  • Leu / GBP5.7178
  • Leu / USD4.6726
Cum să locuiești mai bine?

Cum să locuieşti mai bine. Aproape jumătate din reşedinţele de judeţ ale României au primit în 2021 mai puţine locuinţe noi decât în 2020. Printre ele sunt şi centre economice precum Braşov, Cluj-Napoca şi Constanţa

27.09.2022, 00:07 Autor: Alina-Elena Vasiliu

La polul opus, 22 de reşedinţe de judeţ au înregistrat creşteri, pe locul întâi fiind Iaşiul, cu 946 de livrări anul trecut peste cele din 2020 Şi în Bucureşti, de altfel, anul trecut au fost predate mai puţine locuinţe faţă de 2020 Ritmul în care se dezvoltă rezidenţial cele mai puternice oraşe din România din punct de vedere economic este astfel inegal.

În aproape jumătate din reşedinţele de judeţ din România, numărul locuinţelor noi livrate în 2021 a fost în scădere faţă de anul precedent. Este vorba despre 19 oraşe-reşedinţă unde s-au dat în folosinţă mai puţine case şi apartamente anul trecut, în frunte cu Braşovul, care consemnează cea mai mare scădere ca număr, de 1.055 de locuinţe, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică şi analizate de ZF.

La polul opus, 22 de reşedinţe de judeţ au înregistrat creşteri, pe locul întâi fiind Iaşiul, cu 946 de livrări anul trecut peste cele din 2020. Îl urmează Timişoara (plus 408 locuinţe noi), Alba Iulia (plus 361), Bistriţa (plus 306).

Dintre oraşele majore, puternice din punct de vedere economic, o scădere care atrage atenţia este cea din Constanţa unde în 2021 au fost puse pe piaţă doar 277 de locuinţe, faţă de 1.217 în 2020 şi 1.074 în 2019. Şi în Cluj-Napoca s-au livrat mai puţine locuinţe - 1.995 anul trecut, faţă de 2.657 în 2020 şi 4.175 în 2019.

Cu toate acestea, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Braşov sunt principalii poli în care se concentrează cererea pentru locuinţe din ţară, aici înregistrându-se în total circa o treime din tranzacţiile la nivel naţional. Zona metropolitană a Capitalei este responsabilă de o altă treime, iar celelalte 35 de judeţe formează împreună ultima treime, potrivit unei analize realizate de consultanţii de la Colliers.

Şi în Bucureşti, de altfel, anul trecut au fost predate mai puţine locuinţe faţă de 2020. Cu 13.344 de locuinţe noi, Capitala a intrat pe trend descrescător, scăderea fiind de 3% (echivalentul a 477 de locuinţe), după ce în 2020, pentru prima dată, Bucureştiul devenise scena unui număr record de case şi apartamente noi, dezvoltatorii fiind impulsionaţi de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile şi casele nevândute.

Antoanela Comşa, director general la Gran Via: În Constanţa nu mai sunt multe terenuri disponibile şi, în plus, unele proiecte au fost puse pe hold din cauza pandemiei, altele au avut întârzieri. Până în octombrie 2021, nici noi nu am început faza a doua, cu 300 de apartamente, din proiectul pe care îl avem acolo.

„În Constanţa nu mai sunt multe terenuri disponibile şi, în plus, unele proiecte au fost puse pe hold din cauza pandemiei, altele au avut întârzieri. Până în octombrie 2021, nici noi nu am început faza a doua, cu 300 de apartamente, din proiectul pe care îl avem acolo. Ce s-a livrat anul trecut sunt proiecte începute înainte de 2020“, spune Antoanela Comşa, director general la Gran Via, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de locuinţe de pe piaţa locală, care are în Constanţa proiectul rezidenţial Gran Via Marina.

În plus, mai spune ea, Constanţa duce lipsă de forţă de muncă calificată în construcţii, iar autorizaţiile de construire se obţin destul de greu.

Piaţa rezidenţială a continuat deci să se dezvolte mult în ultimii ani, dar diferit între oraşe. Ritmul în care se dezvoltă rezidenţial cele mai puternice oraşe din România din punct de vedere economic este astfel inegal, fapt care se vede şi în evoluţia de la un an la altul.

Efectele crizei aduse de pandemie au determinat o frânare a interesului pentru noi dezvoltări, investiţiile fiind, în unele cazuri, puse sub semnul întrebării sau pe hold. De pildă, recent, un proiect rezidenţial care urma să se dezvolte în Bistriţa a fost scos din planurile investitorilor din cauza condiţiilor economice din piaţă. Astfel, producătorul de materiale de construcţii TeraPlast din Bistriţa, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a renunţat la investiţia în proiectul imobiliar pe care îl avea planificat în Bistriţa împreună cu un partener, din cauza scumpirilor din ultimii ani cu materialele de construcţii şi energia.

„Decizia vine ca efect al climatului complex de pe piaţa construcţiilor, care a generat creşteri ale preţurilor materialelor de construcţii, coroborate cu evoluţia accelerată a costurilor cu energia şi combustibilii, care influenţează semnificativ costurile cu furnizorii şi materialele aferente proiectului imobiliar“, au motivat reprezentanţii TeraPlast.

Parteneriatul dintre TeraPlast şi Alfa Construct Partners a fost încheiat în al treilea trimestru din 2020. Acesta viza dezvoltarea unui ansamblu de locuinţe pe locul fostei fabrici TeraPlast, în apropierea centrului Bistriţei. De la momentul acordului până în prezent, s-a obţinut PUZ-ul, însă nu au fost demarate lucrări de construcţii. În acest proiect, potrivit datelor din presa locală, Alfa Construct Partners ar fi trebuit să dezvolte cu bani proprii un proiect imobiliar cu 240 de apartamente în şase blocuri. Terenul se află pe Strada Zefirului, unde a funcţionat activitatea de producţie a companiei TeraPlast înainte de mutarea în parcul industrial din Sărăţel, unde se află în prezent.

În primul trimestru din 2022, valoarea investiţiilor în construcţia de noi locuinţe a ajuns la 4,6 miliarde lei, în creştere cu peste 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avans ce subliniază creşterea semnificativă a preţurilor materialelor de construcţii. În acelaşi timp, numărul de locuinţe livrate a crescut cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul investiţiilor în locuinţe noi s-a majorat cu 21%.

 

Tendinţele care modelează piaţa rezidenţială

La nivel naţional, anul 2021 s-a încheiat cu un stoc de 71.405 locuinţe noi, un număr cu 3.589 mai mare faţă de cel din anul precedent. Între acestea, dominante au fost apartamentele cu două camere, al căror număr a ajuns la 22.596, deşi au fost cu 455 (2%) mai puţine faţă de anul precedent, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS). În paralel, se vede o altă tendinţă nouă: creşterea numărului de locuinţe noi cu patru sau cinci camere şi chiar mai multe.

De asemenea, din cele peste 71.000 de locuinţe livrate anul trecut aproape 29.000 sunt clasificate ca fiind în zone rurale. Faţă de 2020, creşterea este de 11%, în vreme ce livrările din urban au crescut cu mai puţin de 1%.

Tot ca o tendinţă, aproape 63 de metri pătraţi a ajuns să măsoare, în medie, un apartament nou-livrat în România în 2021, în creştere cu circa 1% faţă de anul precedent, marcând astfel pentru prima dată un trend ascendent după şapte ani în care media a tot scăzut. Deşi creşterea nu este mare, ea dă tonul unei eventuale reveniri a pieţei rezidenţiale la suprafeţe mai mari pentru locuinţele noi.

Ca  vânzări, în 2021 peste 183.000 de apartamente au fost tranzacţionate în România, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, chiar dacă 2021 a fost al doilea an de pandemie, unul în care efectele asupra economiei au început din plin să se resimtă. Din cele 183.032 de apartamente care s-au vândut anul trecut, 52.004, adică mai mult de un sfert, au vizat doar Bucureştiul, potrivit datelor colectate de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi centralizate de ZF.