Cum să locuieşti mai bine. Ce arată statisticile: Mai bine de 10% din locuinţele noi predate în 2022 nu au acces la canalizare. Ce spun politicienii: „Nicio localitate nu trebuie să rămână în urmă! Toţi cetăţenii au dreptul la acces la serviciile de bază“

♦ În numeroase localităţi aflate la doar câţiva kilometri de centrul Capitalei mulţi oameni încă nu sunt racordaţi la utilităţile publice, funcţionând cu fose septice sau puţuri cu hidrofor.

Ponderea locuinţelor dotate cu instalaţii de canalizare din totalul unităţilor locative noi a ajuns în 2022 la 88%, continuând seria anilor de creştere, potrivit calculelor ZF pe baza datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Totuşi, 12% din locuinţele finalizate în 2022 în continuare nu au acces la canalizare.

În urmă cu zece ani, în 2013, doar 70% din locuinţele proaspăt date în folosinţă beneficiau de canalizare, ponderea fiind în creştere constantă până acum. Când se vor putea preda integral case şi apartamente cu canalizare, într-o perioadă în care confortul este ceea ce îşi doreşte oricine mai mult decât oricând?

„Toate programele de finanţare pe care le coordonează Ministerul Dezvoltării au un obiectiv comun: nicio localitate din ţară nu trebuie să rămână în urmă! Toţi cetăţenii au dreptul să trăiască în comunităţi care să le asigure serviciile de bază, precum accesul la apă, la canalizare, la reţeaua de gaze ori la cea de drumuri modernizate“, spunea la jumătatea lunii iulie 2023 ministrul Adrian-Ioan Veştea, cu ocazia semnării a 90 de noi contracte de finanţare prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny“.

Prin acest program sunt aprobate pentru finanţare 4.683 obiective de investiţii pentru realizarea a peste 9.000 km de reţele de alimentare cu apă, 17.000 km de reţele de canalizare, 2.000 km de drumuri judeţene şi 15.000 km de drumuri locale, precum şi 104 obiective de investiţii, preluate din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), pentru sisteme de distribuţie a gazelor naturale.

ZF a scris recent că în numeroase localităţi aflate la doar câţiva kilometri de centrul Capitalei mulţi oameni încă nu sunt racordaţi la utilităţile publice, funcţionând cu fose septice sau puţuri cu hidrofor.

Urbaniştii spun că s-a ajuns în această situaţie deoarece în comune şi în comunele care au devenit oraşe reţelele de utilităţi au fost gândite pentru capacităţi mai mici decât cele care sunt azi. Din cauza preţurilor mari din oraşe, oamenii care au vrut să stea la casă au fost nevoiţi să se mute în suburbii şi au aglomerat zonele limitrofe. Acum însă nu există o strategie pentru adaptarea reţelelor la noua realitate, iar dezvoltatorii continuă să investească în proiecte noi, deşi accesul la utilităţi lasă de dorit. Lipsa sistemelor de infrastructură se răsfrânge asupra calităţii vieţii oamenilor.